Criticate la unison de banci sau de magazinele care isi vand produsele in rate, restrictiile de creditare impuse de trei ani incoace de banca centrala au fost ridicate. Luni, 12 martie, Consiliul de Administratie al BNR a trimis la Monitorul Oficial noul regulament privind conditiile de creditare pentru persoanele fizice, care elimina obligatia ca pentru orice credit sa existe un avans minim si desfiinteaza limitele maxime pana la care clientii se pot indatora.

Libertatea data de BNR bancherilor comerciali (o aliniere, de fapt, la regulile normale pe pietele europene, unde institutiile financiare isi stabilesc singure regulile de creditare) ar trebui sa echivaleze pentru clienti cu posibilitatea de a lua imprumuturi mai mari si in conditii mai bune pentru ei. Desi atrag deja atentia ca nu toata lumea va beneficia in mod unitar de noile conditii si ca vor continua sa evalueze atent raportul dintre veniturile clientilor si creditul acordat, bancherii spun aproape in unanimitate ca vor accepta o diminuare a avansului minim solicitat si un grad de indatorare mai mare (fata de fostele limite de 30% in cazul creditelor de consum si 35% pentru cele imobiliare si ipotecare). Conform fostelor reglementari ale BNR, avansul minim necesar pentru un credit ipotecar era de 25% din suma imprumutata, in timp ce la creditele de consum urca la 30%, dar acum ar putea sa scada la un nivel mediu de 10-15%, aprecia Robert Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania. Diferenta nu e deloc de trecut cu vederea, in conditiile in care, pentru a da numai un exemplu, la un credit de 50.000 de euro destinat achizitiei unei locuinte, avansul necesar scade de la 12.500 de euro la 5.000-7.500 de euro.

"Vor aparea probabil oferte diferentiate pe subsegmente", este de parere Sorin Mititelu, director directia de retail de la Banca Romaneasca. In opinia sa, de regula avansul pentru un credit ipotecar ar putea ramane in jur de 20%, dar pentru anumite situatii (in functie de garantii, de exemplu), ar putea scadea si spre 10%. "Vor aparea probabil si oferte la care pretul va fi diferentiat in functie de marimea veniturilor, de garantii si de alti factori similari", crede Mititelu.

Si reprezentantii institutiilor financiare nebancare (ce au functionat pana de curand dupa reguli proprii, intrand doar de anul trecut sub supravegherea BNR) se gandesc la schimbari. "Probabil vom ajunge la 50%, dar n-as trece de acest nivel", spune Traian Baicu, general manager la TBI Credit, o institutie financiara nebancara ce ofera credite de consum de mica valoare (maxim 5.000 de euro). Baicu subliniaza insa ca, in cazul firmei pe care o conduce, nivelul mediu de venituri al clientilor este destul de redus, "pentru noi 1.000-1.500 de lei fiind deja peste medie". Iar relaxarea o vor simti mai ales clientii cu venituri mari si foarte mari, crede el, adaugand ca probabil in piata vor exista si firme ce vor accepta si grade de indatorare de 60% pentru acestia.

De fapt, acesta este si mesajul bancherilor: diferentierea se va face in functie de venituri, iar la salarii de 1.000-1.500 de euro pe luna, procentul va urca proportional spre 60-70%. La venituri mai mici, chiar daca va exista o ajustare, ea va fi doar marginala, cei mai multi avansand doar o usoara relaxare a nivelului maxim de indatorare peste cel actual.

Chiar daca bancherii romani se feresc inca sa dea o dimensiune exacta a schimbarilor, situatiile de pe alte piete europene pot da un reper. In Cehia, spre exemplu, "nu exista limite stricte din acest punct de vedere (al indatorarii maxime - n.red.)", spune Simona Muckova, ofiter de presa la Ceska Sporitelna. In general, adauga ea, suma optima a tuturor imprumuturilor ca procent din veniturile pe gospodarie este intre 40 si 50%.

In Ungaria, adauga Illes Adrienn de la Erste Bank, nu exista o reglementare unitara, practica bancii stabilind totusi ca rata lunara sa fie in jur de 30% din venituri. In cazul clientilor cu venituri mai mari, adauga Illes, procentul poate urca pana la 50-80%. "Banca are intreaga responsabilitate de a decide", incheie reprezentantul Erste Bank Ungaria.

In Belgia, explica pentru BUSINESS Magazin Stef Leunens, ofiter de presa al KBC Group, "stabilirea capacitatii de rambursare a unui credit este total in sarcina bancii". Leunens spune ca gradul de indatorare maxim al clientilor nu se stabileste ca procent din veniturile lor disponibile, ci "ca o suma anume, stabilita printre altele in functie de salariul minim garantat in Belgia".

Si totusi, chiar daca bancherii romani isi vor (re)capata libertatea de a decide singuri ce risc pot sa-si asume si in raport cu ce categorie de clienti, "nu se stie inca daca libertatea va fi chiar atat de mare pe cat pare in teorie", puncteaza presedintele Bancpost, Mihai Bogza. Mai precis, chiar daca bancile pot sa-si stabileasca singure normele interne de expunere fata de clienti, acestea vor fi aprobate de Directia de  Supraveghere a bancii centrale, in functie de profilul de risc al fiecarei institutii in parte. Motiv pentru care, apreciaza Bogza, chiar daca vor exista banci care vor incerca sa "sara calul", exista suficiente mecanisme in mana BNR pentru a preveni exagerarile (adica asumarea unui risc prea mare, in lupta pentru a castiga cota de piata).

"In goana dupa clienti, vor exista fara doar si poate banci care isi vor asuma riscuri prea mari", este de parere Gabriel Cretu, directorul de vanzari al diviziei de retail de la OTP Bank. In ceea ce priveste banca pe care o reprezinta, "vom modifica produsele pentru a fi cat mai atractive pentru potentialii nostri clienti". Mai precis, la creditele ipotecare avansul va fi redus, spune Cretu, si cel mai probabil vor exista diferentieri in functie de gradul de risc al clientului, al proprietatii. Gradul de indatorare pentru majoritatea clientilor va creste cel mai probabil spre valori osciland intre 50% si 60%. "Evident va trebui mai intai sa vedem forma finala a regulamentului BNR, deoarece pana in acest moment (vineri, 10 martie - n.red.) toata lumea face numai speculatii pe marginea acestui subiect", incheie directorul de vanzari de la OTP Bank.

Pe de alta parte, Doru Lionachescu, partener in cadrul Capital Partners, spune ca nu se asteapta ca eliminarea acestor limitari "sa scoata acum la iveala mari portofele", explicand ca patura de clienti cu venituri mari si foarte mari nu e cea mai consistenta. Asadar, "nu vor fi foarte multi cei ce vor simti schimbari semnificative", apreciaza Lionachescu, in conditiile in care "marii debitori sunt in segmentul low (cu venituri mici - n.red.)".

Presedintele Bancpost, Mihai Bogza, este totusi de alta parere: si pentru clientii cu venituri de peste 1.000-1.500 de euro poate fi mai convenabil "sa cumpere azi si sa plateasca maine". Pe de alta parte, subliniaza Bogza, veniturile cresc, la randul lor, largind segmentul celor care pot beneficia de efectele relaxarii.

Bogza semnaleaza si o alta consecinta a eliminarii restrictiilor BNR: "probabil ca vom asista la diminuarea scadentelor pe anumite categorii de credite". Mai precis, este vorba de creditele de consum "intinse" de bancheri si pe 5-10 ani pentru ca rata lunara, ca pondere in veniturile clientilor, sa le permita acestora accesul la imprumutul respectiv. "Sarisera deja putin calul (creditele de consum pe 10 ani - n.red.), apreciaza Bogza, adaugand ca acest lucru este evident si din rata mare de rambursari anticipate.  

Si Sergiu Oprescu, presedintele Alpha Bank, vorbea de aceeasi anomalie, in cadrul unei intalniri organizate recent de BUSINESS Magazin: "Din cauza pragului de 35-40%, am ajuns sa avem credite de consum pe 15 sau chiar 25 de ani. Ajungi sa te gandesti: in ce lume traim, pana la urma?". In plus, din cauza avansului mare impus la contractarea unui imprumut pentru locuinte, romanii au preferat sa-si cumpere case prin credite de nevoi personale cu garantie imobiliara, ce nu mai lipseste de ceva vreme din oferta nici uneia dintre banci. Situatie care, atragea atentia Oprescu, creeaza o puternica distorsiune a statisticilor si a pietei. "Eu nu stiu in clipa de fata cat din cele 8,6 miliarde de euro ce apar in statistici drept credite de consum sunt cu adevarat de acest fel si cate sunt de fapt credite ipotecare". In opinia sa, aceasta distinctie este importanta, in conditiile in care adevaratul reper de dezvoltare si de stabilitate a pietei de retail banking este reprezentat de cresterea creditului ipotecar si nu a celui de consum. Toate tarile care au intrat in UE si la care se raporteaza Romania au avut, spune Oprescu, un prim val de crestere a creditului de consum, dupa care un al doilea, al creditului ipotecar. "Noi, in Romania, nu stim - suntem in al doilea val? Suntem inainte de al doilea val?"

Potrivit statisticilor BNR, la finele anului trecut, volumul creditelor de consum acordate de banci populatiei se ridica la peste 30,3 miliarde de lei (8,9 miliarde de euro), fata de putin peste 8 miliarde de lei (2,3 miliarde de euro) credite imobiliare si ipotecare.  Pe de alta parte, limitarea la 35% a gradului maxim de indatorare in cazul creditelor destinate achizitiei de locuinte a diminuat si valoarea medie a acestor imprumuturi. Din spusele bancherilor, valoarea medie a creditelor ipotecare se situeaza in jurul a 20-30.000 de euro, total insuficient pentru o piata imobiliara in care preturile la locuinte au explodat in ultimii ani. Spre comparatie, valoarea medie a creditelor destinate achizitiei de locuinte variaza in Cehia in jur de 54.000 de euro (Ceska Sporitelna), in Ungaria intre 19.600-27.450 de euro (Erste Bank Ungaria), in Slovacia de peste 25.000 de euro (Slovenská sporitelna), iar in Belgia este de peste 106.000 de euro (KBC Group).

De altfel, piata imobiliara este una dintre cele care vor resimti cel mai puternic relaxarea conditiilor de creditare. Practic, lupta pentru sumele in plus ce vor fi disponibile (cel putin teoretic) pentru romani se da pe cateva piete, unde consumul se face in mare parte cu bani de la banca: imobiliara, auto, a echipamentelor electronice si electrocasnice etc.

"Renuntarea sau diminuarea avansului solicitat la acordarea creditelor ipotecare de catre banci va avea ca rezultat cresterea ritmului de finantari pentru locuinte", considera Victoria Linca, consultant senior in cadrul departamentului rezidential al DTZ Echinox. Piata imobiliara va fi mai dinamica, consecinta fiind cresterea cererii atat pe segmentul de apartamente noi, cat si pe cel de apartamente din blocurile vechi. Reversul medaliei, semnalat de altfel de toti analistii pietei imobiliare, poate fi o crestere a  preturilor, estimata de Linca de "pana la 15%". Aceasta crestere e justificata de dezvoltatori, in opinia sa, si de intrarea Romaniei in UE, deci un grad de risc mai mic pe tara.

Ca piata imobiliara e influentata direct de evolutia politicilor de creditare s-a vazut constant in ultimii doi ani, adauga si Irina Petrescu, manager al departamentului de vanzari rezidentiale al companiei Esop. Astfel, este posibil ca anuntul  BNR sa fie urmat de o crestere a cererii. Intr-o prima etapa, crede Petrescu, avantajate de aceste reglementari vor fi tot persoanele cu venituri mai ridicate si, ca atare, o crestere a cererii mai semnificativa se poate astepta pe segmentul apartamentelor noi, a celor in complexuri rezidentiale sau a celor construite mai de mult, insa in zone foarte centrale (cum ar fi cele din zona Unirii sau Piata Alba-Iulia din Capitala). Reprezentanta Esop estimeaza ca aproximativ 80% din tranzactiile de cumparare de locuinte se deruleaza in urma unei forme de creditare si se asteapta ca procentul sa creasca in noile conditii.

"Cu siguranta se va simti o crestere cererii, dar nu va fi foarte mare", adauga si Iulian Manailescu, assistent manager la agentia Eimobiliare, a carei activitate este in mare concentrata pe tranzactii cu apartamente in blocuri vechi. Deja preturile sunt foarte ridicate la toate categoriile de imobile si ca atare cresterea se va face simtita mai ales la imobilele (apartamentele si terenurile) cu preturi accesibile, crede el. In privinta preturilor la imobile, constatarea lui Manailescu este una pe care o simte, de fapt, oricine incearca sa-si ia o casa: preturile cresc, incet si sigur, chiar si fara noile norme BNR. "Cresterea va fi de maximum 15-20%, alimentata si de noile norme BNR, care va fi speculata de investitori, dar si de cererea mare de pe piata."

Orice modificare in sensul imbunatatirii conditilor de creditare are ca efect o crestere a cererii solvabile: toata lumea vrea sa ia case, vile, terenuri, sa traiasca mai bine, comenteaza Adrian Crivii, director general al companiei de evaluare clujene Darian. Imbunatatirea conditiilor de creditare (avans, dobanda, perioada) produce un acces mai usor pe piata creditului si, prin urmare, mai multa lume se afla in situatia de a avea o cerere solvabila. Pe de alta parte insa, in prezent oferta creste mult mai lent decat cererea, pentru ca bunurile imobiliare, cu exceptia terenurilor, apar greu. Casele, blocurile, vilele, complexurile rezidentiale nu se pot face chiar peste noapte.

Prin urmare, spune Crivii, desi e greu de facut o estimare, "ma astept ca preturile pietei imobiliare sa creasca in perioada imediat urmatoare liberalizarii pietei cu 10-15%. Maxim 20%".

Exista, spune el, si un factor de contrabalansare a ofertei - aparitia proiectelor rezidentiale. Livrarea de apartamente noi va creste anul acesta de cateva zeci de ori fata de anul trecut, pentru ca acum sunt dezvoltatori care nu mai au proiecte doar pentru 150-200 de apartamente, ci pentru 3.000, spre exemplu. Noile proiecte inseamna unitati locative mai mari si mai multe si deci o imbunatatire semnificativa a ofertei. Circa 80% dintre locuinte sunt cumparate acum pe credit, estimeaza si directorul companiei de evaluare - "si nici nu cred ca acest procent va mai creste, pentru ca o parte din cumparatori au bani fie din vanzarea de terenuri, fie din schimbarea locuintelor".

O alta zona ce ar putea resimti exploziv relaxarea conditiilor de finantare este piata auto. "Este clar ca dupa casa, masina este cea mai dorita achizitie pe care o au in vedere romanii", apreciaza Brent Valmar, presedintele Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile din Romania (APIA). Lucru care se vede si pe strada, dar si in statisticile pietei. Sistemele de finantare, fie leasing sau credite au stat la baza exploziei pietei auto in ultimii cinci ani, interval in care vanzarile s-au triplat, ajungand la nivelul anului trecut la 300.000 de automobile noi, autoturisme si vehicule comerciale cu o valoare de aproximativ 3 miliarde de euro.

Practic, spun jucatorii din domeniul auto, mai mult de trei sferturi din achizitiile de masini se fac in prezent prin credite si leasing, ponderea fiind in crestere an de an. Leasingul a fost pana acum vioara intai, numai anul trecut acest sistem de finantare fiind preferat de jumatate din cei care si-au cumparat o masina noua.

"Creditul auto nu a mers pana acum chiar asa cum ne asteptam noi, chiar daca este o tendinta de crestere", spune Valmar. In aceste conditii, eliminarea restrictiilor BNR ar putea da un nou avant pietei auto. Chiar daca sustine ca este prematur sa avanseze cifre, el mizeaza pe o crestere a cererii pentru masini odata cu renuntarea la restrictiile BNR. "Finantatorii vor da dovada de acum de o flexibilitate mai mare, chiar daca vor pune sub lupa pacientul care vine pentru a-si finanta achizitia unei masini. Ce pot spune sigur este ca o astfel de decizie ne-ar confirma estimarile de crestere a pietei de masini noi, pe care eu o vad la 275.000 de unitati in acest an", crede Valmar.

Anul trecut vanzarile de autoturisme noi au trecut de pragul de 250.000 de unitati, rolul principal avandu-l masinile de import, care se afla intr-o puternica ofensiva de mai multi ani. Primele doua luni ale anului au confirmat ritmul mai alert de crestere a importurilor - vanzari mai mari cu peste 15%, potrivit statisticilor, fata de o scadere in cazul masinilor din productia nationala. Importurile isi vor creste in aceste conditii cota de piata in continuare, adauga Valmar. Tocmai la masinile de import este mai probabila achizitia prin sisteme de plata amanata, fie credit sau leasing, avand in vedere ca preturile lor sunt superioare masinilor din productia nationala.

Fara doar si poate, piata produselor electronice si electrocasnice va simti acum impactul pozitiv al ridicarii restrictiilor BNR, pe masura impactului negativ pe care aceste restrictii l-au avut pana acum. "Prin eliminarea restrictiilor impuse de BNR vom avea posibilitatea sa acceptam un numar mai mare de clienti care pana acum au fost respinsi", spune Dorina Badea, director general si CFO al Credex, compania de finantari infiintata de Altex in parteneriat cu Raiffeisen Bank. Practic, adauga ea, se va vedea o relaxare a pietei din punctul de vedere al gradului de indatorare, procedura de acordare de credite fiind mult mai facila.

Pana acum, Credex a avut, potrivit propriilor date, o rata de respingere de 34% dintre clientii care incercau sa contracteze un credit, insa estimarile directorului general arata ca anul acesta va scadea undeva la 28-30%. Pe termen scurt, in cazul electronicelor si electrocasnicelor se va inregistra o crestere a numarului de credite acordate, crestere care va veni in primul rand din randul clientilor respinsi anterior care vor solicita din nou un credit, dar si de la clientii care vor contracta credite noi. "Cred ca numarul celor dispusi sa se indatoreze pe partea de bunuri de larg consum va fi destul de mare, cel putin in primul an, iar dupa aceea piata se va aseza", incheie Dorina Badea.

Si vicepresedintele Flamingo International, Dragos Simion, vede "o usoara tendinta de accelerare pe termen scurt", incepand cu momentul la care piata va intelege fenomenul de reducere/eliminare a avansului. Ulterior, acest efect se va mixa insa cu celelalte forte care actioneaza asupra pietei, precum cresterea veniturilor, prioritatile de cumparare etc. Cel mai probabil, estimeaza el, efectul major se va vedea in primul rand in zona imobiliara, apoi la masini si abia pe locurile urmatoare alte produse ori servicii.

Directorul de marketing al Whirlpool Romania, Mioara Bolozan, aduce in discutie si un alt aspect, cand evalueaza impactul pe care l-ar putea avea relaxarea restrictiilor pe piata in care activeaza: componenta portofoliului. Practic, spune ea, toti producatorii de electrocasnice au simtit impactul normelor BNR intr-o masura mai mare sau mica, in functie de componenta portofoliului de produse. Whirlpool este prezent pe piata cu multe categorii de produse, inclusiv medium low, dar mai ales electrocasnice premium.

"Posibilitatea de a achizitiona electrocasnice prin intermediul creditelor de consum va impulsiona si vânzarile de produse premium", crede Bolozan. Judecand dupa evolutia vânzarilor din 2006, când cresterea pe segmentul premium a fost de peste 100% si cu 25% pe segmentele considerate de nisa, cum ar fi masinile de spalat vase, reprezentantul Whirlpool spune ca se asteapta ca si 2007 sa se inscrie in acelasi trend. "Piata arata oricum o tendinta de achizitie a electrocasnicelor complexe, iar finantarea nu poate decât sa impulsioneze si mai mult acest segment."

Exista, la polul opus, si opinii mai rezervate, potrivit carora, chiar si in cazul unei relaxari a conditiilor generale de creditare, nu sunt multe motive pentru o explozie a cererii. Monica Iavorschi, director de marketing la Arctic, este de parere ca in general oamenii sunt mult mai rationali cand e vorba sa ia credit fata de cum erau in urma cu cativa ani. Pe atunci, "accesul brusc la ceva ce nu ti-ai permis te facea sa reactionezi emotional, ceea ce nu cred ca mai e cazul".

In privinta potentialului de crestere a pietei, in special pe frigidere si aragazuri, aceasta a ajuns deja la un nivel care "ar trebui sa corespunda nivelului de venit din Romania" - ceea ce il face pe directorul de marketing al celui mai mare producator de electrocasnice din Romania sa spuna ca "nu suntem foarte optimisti".

Asa cum nu e de altfel nici Dan Sucu, directorul general al Mobexpert, compania lider pe piata locala de mobilier. Pe termen imediat, spune el, nu va exista niciun impact asupra afacerii pe care o detine prin ridicarea restrictiilor de creditare, iar pe termen mai lung, impactul va fi redus: doar cateva procente in plus fata de cresterea prognozata. Motivul tine, in opinia lui Sucu, de faptul ca nu vor fi brusc mai multe case de mobilat, iar ceea ce urmeaza sa se construiasca nu va fi gata peste noapte. Abia in circa 1,5-2 ani va exista un impact mai semnificativ, pentru ca dezvoltatorii vor fi incurajati mai mult sa construiasca si, prin urmare, livrarile de locuinte vor genera abia atunci nevoia clientului de a-si mobila casa.

"Oricum, nu cred ca se va vedea pe piata o schimbare dramatica nici in sensul creditarii", apreciaza Sucu, pentru ca bancile vor prefera sa "joace" sigur si isi vor impune, cel putin in prima faza, conditii similare cu cele la care tocmai a renuntat BNR (care, crede directorul Mobexpert, nici nu erau exagerate). "Ulterior, piata va hotari care este directia spre care va trebui sa se indrepte bancile". In cazul Mobexpert, arata statisticile companiei, vanzarile pe credit nu sunt semnificative: ponderea creditelor acordate direct in magazin este de circa 5-6% din totalul vanzarilor. Totusi, o estimare mai exacta e greu de facut, pentru ca cei mai multi dintre clienti au credite de nevoi personale pe care le cheltuiesc cum cred de cuviinta. Tragand linie si adunand, afirma Sucu, "vanzarile datorate creditelor, pe ansamblu, se plaseaza intre 20% si 25% din totalul vanzarilor".

Bulgarele rostogolit de oficialii bancii centrale cand au anuntat intentia de a ridica restrictiile privind avansul minim si limita de indatorare a creat deja o avalansa de asteptari si de planuri. Dupa ani buni in care au asteptat acest moment, si au scornit varii cai de a ocoli restrictiile bancii centrale, bancherii sunt pusi acum in fata unei intrebari esentiale: unde se echilibreaza balanta intre dorinta de a castiga cota de piata si riscul de a supraestima solvabilitatea clientilor. Numai ca, in esenta, sustine Adrian Crivii, societatea de consum in care traim acum functioneaza dupa un mecanism foarte sanatos, pentru ca un tanar capabil care isi termina studiile nu trebuie sa mai astepte, ca in comunism, 20 de ani ca sa-si ia casa si masina, din moment ce are acces aproape imediat la credite. Si este cu atat mai motivat sa performeze la serviciu, cata vreme cat pentru bunurile cumparate pe credit este legat de rate vreme de 20 de ani. Creditele responsabilizeaza.  Au invatat-o in urma cu ani buni americanii, de ce n-ar invata-o acum si romanii?