Românul de 35 de ani care a ajuns vicepreşedinte la Disney şi milionar în dolari
După ce a dezvoltat studiourile EA din Bucureşti şi nu numai, Mihai Pohonţu vrea să facă din Disney Interactive o divizie profitabilă a gigantului de divertisment, iar apoi să contribuie la dezvoltarea industriei de jocuri din România.
Este 8 dimineaţa în San Francisco şi Mihai aşteaptă să dea interviul pentru Business Magazin pentru a putea pleca la birou. Îşi cere scuze pe la mijlocul discuţiei pentru că a pornit alarma de incendiu - „A vrut soţia mea să gătească ceva :)„, îmi cer şi eu scuze la un moment dat pentru că mi-a căzut bateria - „Din cauza jocurilor se termină foarte repede bateria:)" -, iar discuţia despre cea mai fulminantă carieră a unui român în industria mondială a jocurilor poate să continue.
„Mihai is a rock star", citisem un pic mai devreme concluzia unei recomandări scrise pe LinkedIn de către Javier Ferreira, unul dintre vicepreşedinţii The Walt Disney Company, la profilul lui Mihai Pohonţu, românul de 35 de ani care este de doi ani vicepreşedinte la Disney Interactive, divizia de jocuri a gigantului de divertisment din Statele Unite. „Mihai este singurul om de care ai nevoie ca să îţi coordoneze absolut toate operaţiunile„, continua Ferreira, iar Michael Marchetti, CEO al Electronic Arts şi fostul director al lui Mihai, îl recomandă ca fiind „instrumental în transformarea unui start-up în tehnologie într-o companie de renume„ şi ca fiind apt „să livreze rezultate excelente, în timp ce este un lider atent şi plin de compasiune".
„Caut să livrez lucruri extraordinare", zâmbeşte Mihai Pohonţu la întrebarea legată de aproape inexistentele sale apariţii recente în presă. Actualul vicepreşedinte de la Disney Interactive, divizia de jocuri a The Walt Disney Company, coordonează în acest moment 40 de proiecte şi este angrenat în dezvoltarea Infinity, platforma lansată în urmă cu un an care a readus divizia pe profit. Marcarea profitului şi creşterea accelerată a companiei sunt actualele pariuri ale lui Mihai Pohonţu, care este conştient că succesul companiei se va reflecta şi în evoluţia carierei sale, „pentru că în corporaţiile americane meritocraţia este de bază".
CV-ul lui Mihai Pohonţu este dovada acestui lucru, el crezând că ascensiunea sa a fost o chestiune de „multă muncă, cu un dram de noroc (care şi acesta este „aşa cum şi-l face omul„, adică să-ţi asumi riscuri calculate şi să cauţi să fii „omul potrivit la locul potrivit„). Sau, mai pe scurt, „este mult haos sub cer - situaţia este excelentă„, după cum îşi descrie Pohonţu crezul din business, citându-l pe Mao (backgroundul de ştiinţe politice îşi spune cuvântul): „Secretul succesului în business, mai ales într-un domeniu în continuă schimbare (cum este industria jocurilor), constă în abilitatea de a controla acest haos şi de a-l transforma într-o forţă dinamică care creează valoare„. Trecutul lui Pohonţu, cu destul hazard în el, s-a aşezat numai bine, cu privire la prezent este încrezător, iar viitorul i se arată luminos.
TRECUT. CARIERA LUI MIHAI POHONŢU ÎN INDUSTRIA JOCURILOR A ÎNCEPUT, CA MULTE DINTRE LUCRURILE EXTRAORDINARE, DIN ÎNTÂMPLARE. Era la studii la UCLA, în Statele Unite, studii pentru care părinţii lui au vândut apartamentul în care locuiau, şi căuta un job de noapte pentru a se putea întreţine (banii de la părinţi nu reuşiseră să acopere toate costurile). S-a angajat tester la Activision şi a profitat din plin de faptul că în adolescenţă jucase sute de ore de Civilization, având acces la calculator prin prisma muncii mamei sale (matematician la Institutul de Tehnică de Calcul). Studia Ştiinţe Politice la Los Angeles şi visa să se întoarcă în România. Când a terminat facultatea, lucrase deja aproape patru ani în industria jocurilor, mai precis la baza ei, ca tester şi supervizor, şi a cunoscut-o pe viitoarea lui soţie, aşa că a decis să mai rămână o vreme în America. În sprijinul planului său a venit o ofertă de la un start-up fondat de câţiva foşti colegi de la Activision, Jamdat, primul dezvoltator de jocuri pentru terminale mobile. Jamdat a pornit la drum în 2011, când jocurile pe mobile erau o industrie inexistentă.
La Jamdat, Mihai a fost angajatul cu numărul 20 şi a avut una dintre ideile care au schimbat semnificativ traiectoria firmei. La trei ani de Jamdat, când compania avea deja 60% din piaţă şi voia să se extindă în Europa, Mihai Pohonţu a venit cu ideea să deschidă un studio în România. Era anul 2004 şi el avea 24 de ani când a aterizat la Bucureşti şi a căutat primii angajaţi pentru a-i angaja într-o industrie care începuse să se dezvolte în România din anii 90, prin primul studio deschis de francezii de Ubisoft în afara Franţei la Bucureşti (1992) sau prin Gameloft, care a deschis primul studio în capitală în 1999 şi un al doilea la Cluj-Napoca în 2010. Jocurile pentru mobile erau însă la început.
Într-un an, studioul deschis de Mihai Pohonţu a ajuns la 70 de angajaţi, iar Jamdat - care dezvolta deja jocuri populare precum Tetris sau Bejeweled şi care ajunsese la 800 de angajaţi - a fost cumpărat de Electronic Arts, unul dintre giganţii de pe piaţa jocurilor care nu erau încă prezenţi în România şi care ţintea o creştere accelerată în zona de mobile gaming. Jamdat, la care Mihai Pohonţu spune că a avut acţiuni (fără a preciza însă numărul lor), a fost cumpărat în decembrie 2005 de EA într-o tranzacţie de 680 milioane de dolari, sumă motivată la momentul tranzacţiei de Warren Jensen, CFO la EA, prin faptul că „cei mai mulţi oameni nu îşi pot permite astăzi o consolă de 300 de dolari, dar oricine are un telefon îşi permite un joc".
După achiziţia de către Electronic Arts, care a impulsionat dezvoltarea studioului de la Bucureşti, Mihai Pohonţu a mai stat în România până în 2007 şi a apărut pe coperta Business Magazin în 2006, atunci când făcea tranziţia studioului de la Jamdat la EA.
„Uitându-mă acum în urmă, nu îmi vine să cred că eu am înfiinţat ceea ce este acum EARomânia, o companie cu 1.100 de angajaţi„, spune Mihai Pohonţu. Diferenţa dintre cele două interviuri în Business Magazin, dincolo de cei opt ani care au trecut, este că „data trecută când am apărut în revistă eram manager la EA şi făceam un efort de PR, deoarece aveam 150 de angajaţi şi căutam oameni buni. Acum nu dau interviuri, deoarece sunt într-o perioadă de creştere accelerată".
Ritmul accelerat al carierei lui Pohonţu a continuat când s-a întors în Statele Unite în 2007: a intrat pe o poziţie de conducere în cadrul Electronic Arts, de coordonare a tuturor echipelor de testare, apoi a devenit vicepreşedinte al EA şi în 2011 a preluat EA Interactive. În 2012, unul dintre foştii şefi din EA, John Pleasants, care preluase conducerea Disney Interactive, l-a recrutat pentru o poziţie de vicepreşedinte în cadrul companiei.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
- Alegătorii americani bărbaţi, superponderali, care nu au studii superioare, care nu au prieteni şi care sunt loviţi în masculinitatea lor, au înclinat balanţa în favoarea lui Donald Trump. Într-o analiză, New York Times, unul dintre cele mai importante ziare americane, spune că diviziunea pe diplome a devenit cea mai importantă diviziune în viaţa americană
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro