Un eşec este, pentru mulţi oameni, un semnal că drumul ales nu e cel potrivit şi, astfel, un declic pentru a abandona şi a reconfigura traseul. Nu pentru toată lumea însă. Când pandemia le-a pus o piedică din cauza căreia întregul plan de business s-a dat peste cap, câţiva antreprenori nu s-au refugiat în statutul mult mai confortabil de angajat, ci au ales să o ia de la capăt tot pe cont propriu, dar în alte domenii. De la curăţătorie, la design vestimentar sau de la şcoală de tenis, la imobiliare. N-a zis nimeni că este simplu, dar este singura cale pe care ei o cunosc: calea viselor care devin realitate prin forţe proprii.

Despre reinventare s-a vorbit atât de mult încât ar fi nevoie de un termen care să-l reinventeze chiar pe acesta. A fost o nevoie naturală, căreia toţi a trebuit să ne supunem, însă, când vine vorba de antreprenoriat, necesitatea a fost parcă şi mai acută. „În primul rând, cea mai mare schimbare a fost accelerarea digitalizării. Branduri care funcţionau 99% în retail şi vânzări offline au fost nevoite să se digitalizeze. Am văzut cum antrenori de fitness au început să livreze conţinut digital şi şedinţe pe platforme online. Am văzut cum mici producători locali s-au strâns în grupuri de social media şi au început să livreze şi să vândă online. Am văzut cum toată lumea a trebuit să se reinventeze şi să schimbe modul de interacţiune cu clienţii, modul de a vinde, de a livra, uneori chiar şi modelul de business”, spune Claudiu Jojatu, cofondator şi digital strategist la Milk & Cookies, o companie de branding digital, la rândul ei o afacere mică, pornită de la zero de el şi de Cristina Tupiţă. Pandemia a venit ca o furtună şi a ras pământul de sub picioarele unor afaceri care abia făceau primii paşi. Cei mai puternici nu au dat însă bir cu fugiţii, ci au mers mai departe. „Din fericire, am văzut în cercul restrâns de clienţi, colaboratori sau prieteni antreprenori cum s-au reinventat şi şi-au schimbat modelul de business. De exemplu, de la cafenea la magazin online cu produse alimentare neperisabile de nişă. De la organizare de evenimente, la livrare de mâncare sau creat comunităţi online de sprijin şi networking. De la producţie de obiecte vestimentare, la producţie de viziere sau măşti. De la entertainment, la creat platformă de evenimente online. Şi probabil că lista poate să continue. Însă odată cu apariţia de opţiuni locale, oamenii au preferat să cumpere local”, mai spune Claudiu Jojatu.

Poveştile de mai jos sunt doar câteva dintr-o mulţime vastă, dar pot să fie exemple pentru cei care au impresia că sunt singuri în această aventură. Nu, nu sunteţi singuri. Ca voi sunt mulţi alţii.

„Erou” sub orice formă

Dan Lazăr a făcut carieră în tenis şi în antreprenoriat înainte de a se reorienta către real estate. Sportiv de performanţă, el a jucat tenis timp de nouă ani, iar în 2011 a devenit vicecampion naţional al României. A pornit pe calea antreprenoriatului pe când avea doar 21 de ani, în 2015, deschizând o şcoală de tenis în Bucureşti – Tennis Hero, care, în doar câţiva ani de la lansare, a ajuns la 200 de cursanţi, majoritatea copii. Ulterior, businessul s-a orientat către comercializarea baloanelor presostatice şi a corturilor pentru evenimente. „Sub umbrela Hero Holdings au fost trei businessuri: Tennis Hero, pe care l-am vândut în 2019, fiind acum afectat de pandemie; Covers Hero, care s-a dublat în 2020, iar pe final de an l-am vândut; Properties Hero, care a plecat mai greu, dar cu care ne aşteptăm să generăm peste un milion de dolari profit în 2021”, spune Dan Lazăr. Astăzi, el dezvoltă mai multe proiecte rezidenţiale în Melbourne, Australia, proiecte premium de townhouses (case în oraş), în proximitatea oceanului, a parcurilor şi a râurilor.

„A fost o binecuvântare că am schimbat direcţia într-o zonă mai nişată şi profitabilă. Primele luni după debutul pandemiei au venit cu multă frică. Am încercat atunci să înţeleg ce este de făcut, am tăiat majoritatea costurilor fixe şi am trecut impasul din perioada martie-aprilie, iar apoi lucrurile au repornit cu un ritm bun, mai eficient.” A ajuns la dezvoltare imobiliară deoarece aceasta era o pasiune mai veche a lui, puţin exploatată, dar şi un vehicul suficient de profitabil încât să se poată apropia de visurile lui. Odată ajuns în Australia, locul de origine al soţiei sale de altfel, a identificat un mentor care să-l poată ajuta să facă lucrurile bine de la început. „Pentru Properties Hero, 2021 este anul în care ne-am propus să finalizăm trei proiecte, să pornim cinci noi proiecte, să scalăm la proiecte mai mari pe viitor şi să ne deschidem către investitori şi din afara Australiei”, spune Dan Lazăr.

„A fost o binecuvântare că am schimbat direcţia într-o zonă mai nişată şi profitabilă. Primele luni după debutul pandemiei au venit cu multă frică. Am încercat atunci să înţeleg ce este de făcut, am tăiat majoritatea costurilor fixe şi am trecut impasul din perioada martie-aprilie, iar apoi lucrurile au repornit cu un ritm bun, mai eficient.” 

Dan Lazăr, fondator Hero Holdings

În plus, tot anul acesta, el şi echipa sa vor să lanseze şi prima investiţie socială bazată pe misiunea de a oferi adăpost pentru o persoană la fiecare casă construită şi vândută. A avut aşadar pandemia vreun beneficiu? Da, crede Dan Lazăr. Cel mai mare câştig a fost al doilea exit, cel din Covers Hero, care i-a dat încredere că poate face lucruri şi mai mari. Un avantaj de necontestat a fost şi timpul pe care l-a putut aloca educaţiei în noul business de dezvoltare imobiliară. „Totuşi, cea mai mare pierdere, în cazul meu, cred că este un exces de muncă, având zile când am lucrat şi 20 de ore, probabil din frica de incertitudine. Munca îmi oferea curaj, dar am exagerat şi nu cred că am fost neapărat mai eficient.”

Unul dintre cele trei proiecte pe care Dan Lazăr le are acum în dezvoltare constă în trei penthouse-uri, un altul în şapte apartamente situate pe malul oceanului, iar cel de-al treilea va avea 12 apartamente premium şi două penthouse-uri. Cel mai scump penthouse ajunge 4,2 milioane de dolari australieni, adică aproximativ 2,6 milioane de euro, iar cel mai ieftin este 1,4 milioane de dolari australieni. În toate proiectele este asociat cu o dezvoltatoare imobiliară din Australia, care are o experienţă de zece ani în domeniu. Despre Australia, Dan Lazăr spune că, în acest moment, este unul dintre cele mai bune locuri pentru a porni un proiect imobiliar, pentru că este nevoie de unităţi locative. Chiar şi când businessurile sale din România au dat semne de prăbuşire, Dan Lazăr nu s-a gândit niciun moment să renunţe la munca pe cont propriu.

„Libertatea şi impactul generat prin antreprenoriat nu cred că pot fi atinse ca angajat. Am fost totuşi norocos să cresc şi să vând două afaceri până la 27 de ani. Dacă o dădeam în bară sau aveam o afacere foarte afectată de pandemie, nu ştiu ce ar fi fost”, mărturiseşte el.

Din învăţăturile bunicii

Cristina Tămăslăcaru avea în Sibiu businessul Nor de Nea atunci când pandemia şi-a înfipt pentru prima dată colţii în lume şi în economie. Era un business care furniza servicii de curăţare de lenjerii pentru proprietarii de pensiuni şi de apartamente pe care le închiriau turiştilor în regim hotelier. Împreună cu logodnicul ei, a investit 20.000 de euro şi a deschis spaţiul în care funcţiona curăţătoria, în centrul oraşului Sibiu. Într-o suprafaţă de 74 de metri pătraţi, antreprenoarea adunase toate echipamentele necesare pentru a curăţa lenjeriile pe care le primea de la clienţi. HoReCa a fost însă prima piaţă lovită de Covid-19 şi, în lanţ, furnizorii de servicii pentru acest sector au început să-şi calculeze pierderile. Pe Cristina Tămăslăcaru această rutină a dus-o către o decizie drastică. „Când am închis Nor de Nea, fiindcă pandemia şi-a spus cuvântul, iar noi ne axam doar pe turism, mi-am spus: «Acum ce fac? Nu pot sta cu mâinile în sân!» Nu mi-a luat mult să realizez că tot ceea ce voiam să fac era în faţa mea.” Aşa că a redeschis firma cu un alt cod CAEN şi a început cu un pas mic, făcându-şi singură o siglă în Adobe Illustrator, pentru ceea ce avea să fie un nou proiect: Sus cu viaţa. Practic, un atelier de accesorii şi obiecte vestimentare din obiecte reciclate, în care nu a investit mai mult de 1.000 de euro. „Am căutat un spaţiu, l-am închiriat chiar în centrul istoric al oraşului Sibiu, mi-am cărat toate uneltele şi lucrurile pe care le aveam depozitate în rulota noastră din grădină şi m-am apucat de treabă serios.” A făcut mai întâi câteva genţi din piele, manual, de la zero, având din copilărie inoculată pasiunea pentru a da oricărui material o a doua viaţă. Nu de mult a deschis atelierul cu vânzare pentru clienţi, care, de îndată ce au auzit de businessul ei, au dat năvală cu genţile uitate prin şifoniere, pentru a le da un nou vibe. „Iubirea mea pentru reciclare a pornit de pe la şase ani, când îi luam hainele bunicii mele şi le transformam în altceva. Aşa că dintr-o fustă îmi făceam o bluză şi o pereche de pantaloni scurţi sau un costum de baie. Bunica făcea cojoace, cred că de la ea am învăţat să croiesc, să transform”, îşi aminteşte Cristina Tămăslăcaru.

„Când am închis Nor de Nea, fiindcă pandemia şi-a spus cuvântul, iar noi ne axam doar pe turism, mi-am spus: «Acum ce fac? Nu pot sta cu mâinile în sân!» Nu mi-a luat mult să realizez că tot ceea ce voiam să fac era în faţa mea.”

Cristina Tămăslăcaru, fondator Nor de Nea

Nu a urmat însă cursuri de croitorie, ci de canto, şi chiar a cântat vreme de vreo 15 ani. A mers însă apoi mai departe cu dorinţa de a recicla orice îi pică în mână. Condiţia este să fie din piele, chiar şi în combinaţie cu alte materiale. „Ce ţie ţi se pare că nu se mai poartă pentru mine este aur. N-o să-ţi vină să crezi ce iese din geanta veche pe care o arunci pentru că nu se mai poartă sau dintr-o pereche de papuci uzaţi ori pantaloni.” Cristina Tămăslăcaru lucrează singură deocamdată, dar şi-ar dori să mai fie cineva care s-o ajute, atunci când comenzile vor creşte tot mai mult, ceea ce se prefigurează că se va întâmpla. Concluzia ei după această reconfigurare? „Mi se pare că această idee mi se potriveşte chiar mai bine decât businessul anterior. Cred că lucrurile vin la timpul lor.”

Sprint către o altă destinaţie

Denisa şi Ştefan Radu îşi puseseră bine la punct businessul sPrint Box, constând în două cabine fotografice cu care mergeau la petreceri. Cine s-ar fi gândit vreodată că lumea evenimentelor va pune punct pentru o perioadă nedefinită? „Fiind un business în industria evenimentelor, sPrint Box a fost lovit din plin de venirea pandemiei. Era clar de prin martie anul trecut, de când au început primele zvonuri de instalare a stării de urgenţă, că nu va fi o vară uşoară şi că va trebui să luăm decizii importante. Luând în calcul şi contextul de suprasaturare a pieţei, dar şi venirea pandemiei, decizia de a închide acest business a fost relativ simplă atunci când s-au confirmat lockdownul şi interzicerea organizării de evenimente”, povesteşte Ştefan Radu.

Faptul că sPrint Box nu era singura lor sursă de venit în familie i-a ajutat să nu experimenteze un puternic dezechilibru financiar. Denisa a continuat să lucreze în sistem remote pentru compania din SUA cu care avea deja un contract de colaborare, iar Ştefan şi-a dat timp pentru a analiza încotro vrea să meargă mai departe. „Emoţional, am dus multe lupte de convingere cu mine însămi despre cum să percep închiderea acestui business: un eşec sau o sumă de lecţii din care am învăţat în trei ani cât n-aş fi învăţat în zece ani în care aş fi fost angajată undeva. În final, m-am putut raporta la sPrint Box ca la o etapă încheiată şi am reuşit să asimilez toate lecţiile faine învăţate construind această afacere de la zero”, povesteşte Denisa Radu. Soţul ei, Ştefan, a început să participe la evenimente şi conferinţe online în domeniul financiar, unde simţea că şi-ar putea găsi locul, fiind, de altfel, genul de om care petrece ore în şir urmărind Exceluri şi analize. Un curs de investiţii imobiliare avea să-i dea răspunsul atât de mult căutat, iar în cele din urmă Ştefan Radu a ales un drum pentru care se şi pregătise în facultate, aşa că astăzi este broker de credite.

„Îi ajut pe clienţii mei să ia decizii informate şi potrivite lor când vine vorba de creditare. Actuala provocare profesională bifează cu brio elementele care mă definesc şi care mă fac să mă simt în largul meu, dar include şi situaţii care reuşesc să mă scoată din zona de confort şi să mă ducă în zona de învăţare”, spune el. Este intraprenor mai degrabă decât antreprenor, având flexibilitate în program şi în decizii. Asta se traduce în externalizarea anumitor funcţii ale unui business – administrativ, contabil, resurse umane, achiziţii – lucruri pe care le făcea singur în sPrint Box, deşi poate că nu era priceput la toate. Faptul că toate acestea sunt acum externalizate îi permite să se concentreze 100% pe creşterea businessului, crearea parteneriatelor în domeniul imobiliar cu dezvoltatori şi agenţi, dar şi atragerea de noi clienţi. „Ultimul an mi-a demonstrat cât de mult poţi să creşti dacă nu eşti «omul bun la toate» când porneşti un business.”

„Luând în calcul şi contextul de suprasaturare a pieţei, dar şi venirea pandemiei, decizia de a închide acest business a fost relativ simplă atunci când s-au confirmat lockdownul şi interzicerea organizării de evenimente.”

Ştefan Radu, cofondator sPrint Box. Credit foto: Dragoş Luduşan (be-light.ro)

Denisa, la rândul ei, oferă în continuare servicii de marketing şi comunicare, iar de şapte ani predă cursuri de scriere creativă şi PR la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA Bucureşti. „Pentru a alimenta iniţiativa antreprenorială, îmi doresc să dezvolt programe şi cursuri de dezvoltare a abilităţilor de comunicare şi a abilităţilor interpersonale destinate tinerilor din România, cu scopul de a pune bazele carierei lor. Aşadar, să pornesc proiecte în zona de orientare profesională şi dezvoltare personală pentru tineri. În aceeaşi măsură, simt că mă îndrept tot mai mult spre antreprenoriat social”, spune Denisa. A fi antreprenor are foarte mult de-a face cu cine eşti ca persoană, este de părere Ştefan Radu, aşa că un câştig pe partea de dezvoltare personală are efecte pozitive asupra iniţiativelor antreprenoriale viitoare. El a avut mai mult timp să se gândească la ce îi place şi aşa a ajuns la ceea ce face acum. I-ar fi plăcut totuşi să poată duce businessul sPrint Box la următorul nivel, însă, deşi aventura s-a terminat repede, spune că fiecare experienţă antreprenorială nu este decât o aventură din care are de învăţat. Denisa, de pildă, a învăţat că antreprenoriatul social este cel care îi aduce satisfacţii mai mari. „Cea mai mare pierdere pe care o resimt însă este faptul că eu şi Ştefan am mers în direcţii diferite şi făceam o echipă minunată în afacerea sPrint Box, fiind personalităţi complementare: el – analitic şi atent la zona de profitabilitate, eu – creativă şi comunicativă, mereu atentă la zona de customer care. Mi-e dor să mai avem şedinţe de lucru împreună şi sper ca, la un moment dat, să fim din nou parteneri în afaceri, nu numai parteneri de viaţă.”

Nu se vede rămânând angajată undeva doar pentru un confort mai mare, mai ales după ce a pus umărul la construcţia unei afaceri de la zero. Adrenalina cu care vine o astfel de experienţă este de neegalat, iar Denisa Radu se vede mereu având iniţiative antreprenoriale. Tocmai de aceea, în 2021, ea vrea să schiţeze planul de acţiune pentru afacerea socială pe care vrea s-o lanseze în curând.„Mă entuziasmează noile începuturi şi îmi amintesc de discuţiile lungi pe care le aveam când am lansat sPrint Box şi cum am rezervat primul eveniment înainte să avem un logo, nume de brand sau website şi am făcut o versiune de site foarte simplă în trei zile, ca să avem o prezenţă online până la acel eveniment. Au fost lecţii învăţate la viteză maximă din experienţa sPrint Box.”

Ştefan Radu încă mai învaţă lucruri din culisele domeniului nou în care şi-a făcut intrarea, iar planul pentru 2021 este să lanseze un website pentru informare şi educare pe partea de creditare. Vrea să cunoască oameni şi să fie el însuşi un nod de legătură între clienţi şi experţii din domeniu, fie ei agenţi imobiliari, arhitecţi, specialişti în cadastru, avocaţi sau notari.

Ce se întâmplă la case mai mari?

În vremuri de pandemie, reorientarea a fost o soluţie şi „la case mai mari”, chiar dacă, în cazul lor, obiectul iniţial de activitate nu a fost abandonat şi înlocuit, ci doar extins cu linii noi de producţie. Aşa se face că producători precum Farmec sau Ivatherm au intrat pe nişa dezinfectanţilor, iar Kärcher a început să fabrice aparate de curăţat cu abur.

DanaSîntejudean, directorul general pentru Europa Centrală al businessului cu tichete de masă Edenred, a spus că una dintre cele mai importante decizii care au fost luate la nivelul companiei în ultimul an a fost să îşi ajute partenerii nu doar prin sprijinirea lor în procesul de digitalizare, ci şi prin lansarea unuia dintre cele mai mari programe private de susţinere a restaurantelor partenere, „Ieşim la masă!”.

Rucsandra Hurezeanu, fondatorul brandului de produse cosmetice Ivatherm, spune că cea mai importantă decizie din ultimul an a fost că a ales să se orienteze către producţia de soluţii dezinfectante pentru mâini şi creme hidratante.

Şi Mircea Turdean, directorul general al brandului românesc de cosmetice Farmec, spunea recent că, în perioada martie-aprilie 2020, compania pe care o conduce a prioritizat producţia săpunurilor antibacteriene, a produselor pentru curăţenie şi a celor pentru igienizarea mâinilor. Concomitent, Farmec a dezvoltat în regim de urgenţă o categorie nouă de produse – biocide. Pentru a fi cât mai eficienţi, cei de la Farmec au creat o echipă dedicată, care s-a ocupat de lansarea produselor biocide în timp record de nici două luni, în condiţiile în care, în mod normal, lansarea unui nou produs poate dura până la doi ani.

Monica Iavorschi, care conduce businessul cu produse pentru curăţenie Kärcher, spune şi ea că, pentru a compensa pierderile din anumite domenii, precum spaţiile de birouri sau HoReCa, compania s-a orientat către domenii care nu au avut întreruperi majore de business în contextul pandemiei. Kärcher a primit în luna aprilie 2020, atestarea pentru aparatele de curăţat cu abur, atât de uz casnic, cât şi profesional. Potrivit acestui document, aceste tipuri de aparate sunt eficiente în eliminarea virusului SARS-CoV-2, pe lângă bacterii şi alte virusuri anvelopate.

Un an greu

Scăderea numărului de comenzi şi reticenţa angajaţilor de a veni ca de obicei la serviciu sunt unele dintre cele mai mari probleme pe care le-au invocat antreprenorii, cu referire la ultimul an, după cum arată un studiu realizat de BCR în rândul a 200 de clienţi din categoriile IMM şi micro, care au accesat IMM Invest anul trecut. Ce alte feedbackuri au mai oferit antreprenorii?

Cu ce probleme s-au confruntat micii antreprenori în pandemie?

Œ

♦ Scăderea comenzilor

♦ Frica oamenilor de a veni la muncă

Ž♦ Dificultatea afacerii de a-şi susţine în continuare costurile cu furnizorii, ratele, chiriile, materia primă

—♦ Care a fost strategia antreprenorilor în 2020?  

Au pus sănătatea echipelor lor pe primul loc

♦ Şi-au gestionat mult mai atent costurile (mai ales pe cele cu materialele, utilităţile şi promovarea, pe care le-au eficientizat)

Ž♦ Şi-au mutat activitatea în online şi s-au concentrat pe noi parteneriate cu furnizori, chiar competitori, cu statul român, cu băncile, cu societatea civilă

— Care sunt planurile antreprenorilor pentru 2021?  

♦ Să-şi crească afacerile în online

♦ Să facă în continuare investiţii

Ž♦ Să-şi promoveze afacerile

Sursa: Studiul BCR realizat în rândul a 200 de clienţi din categoriile IMM şi micro, care au accesat IMM Invest anul trecut