El a aflat pentru prima dată de bitcoin de la fratele său, Constantin, care i-a spus să se intereseze şi să vadă dacă este o oportunitate de business. Discuţia avea loc când moneda ajunsese la o valoare de 40 de dolari şi cei doi au început să tranzacţioneze când valoarea depăşise 100 de dolari pentru un bitcoin. El era în Barcelona, fratele său în Vancouver şi părinţii lor în România. Constantin tranzacţiona în Canada, el în Barcelona şi în România cu ajutorul tatălui său. Au fost inspiraţi şi au creat un site de cumpărare-vânzare cu un nume simplu şi emblematic, trade.bitcoinromânia.ro

01 BITCOIN MANIA

2017 a fost anul bitcoinului şi cei care nu au auzit de acest nume fie nu au acces la internet, fie nu au deschis televizorul în ultimul an. Mai mult de atât, 2018 a debutat sub imperiul unor discuţii şi dezbateri intense legate de această monedă. Aproape că nu mai există cineva care să nu ştie că bitcoin este, acum, în scădere. Sau că alţii au marcat câştiguri fabuloase. Săptămâna trecută, bitcoin a scăzut sub 6.000 de dolari, azi are un cost de peste 8000 de dolari; în decembrie era 20.000 de dolari.

Mai nou, şi băncile centrale din mai multe ţări dar şi bănci din lumea întreagă, iau poziţie faţă de această monedă. Săptămâna trecută, Banca Naţională a României anunţa, într-un comunicat, că „descurajează orice fel de implicare în legătură cu monedele virtuale” a instituţiilor de credit, în scopul „evitării manifestării riscului reputaţional”.

„În scopul evitării manifestării riscului reputaţional la nivelul instituţiilor de credit, Banca Naţională a României, în calitatea sa de autoritate de supraveghere a acestora, descurajează orice fel de implicare în legătură cu monedele virtuale, inclusiv din perspectiva furnizării de servicii pentru entităţile care oferă servicii de investiţii sau de tranzacţionare a acestor monede”, precizează banca centrală. Preţul unui bitcoin a urcat vertiginos în ultimele luni, ceea ce a făcut ca popularitatea lui să crească, având un impact direct asupra valorii, care a depăşit chiar şi pragul de 20.000 de dolari.

Pe 1 ianuarie 2017 valoarea unui bitcoin era de aproape 1.000 de dolari (997 de dolari, ca să fiu mai exact); în decembrie 2017, a atins un maximum de aproape 20.000 de dolari. La momentul scrierii acestui articol preţul a scăzut sub 6.000 de dolari, dar chiar şi aşa, faţă de perioada similară a anului trecut creşterea a fost de peste 600%. Această evoluţie spectaculoasă a monedei a făcut ca tot mai mulţi oameni să cumpere şi să vândă criptomonede în speranţa unui câştig uşor; fenomenul a generat deopotrivă opinii pro, dar şi contra. „A fost o creştere constantă încă de la începutul anului, am crescut în tot ce înseamnă volume, utilizatori noi înregistraţi pe platformă. Absolut oricine a investit în ianuarie 2017 a câştigat foarte mult; evident că veştile bune se propagă repede, oamenii au vorbit între ei”, explică Rotariu evoluţia monedei anul trecut. Antreprenorul conduce alături de fratele său Constantin exchange-ul Bitcoin Romania, care anul trecut a avut o cifră de afaceri de 2,2 milioane de lei, potrivit datelor Ministerului de Finanţe; peste 50.000 de utilizatori care cumpără şi vând criptomonede sunt înregistraţi pe platformă.

Ce este bitcoin şi cum funcţionează?

Alt exemplu este Cryptocoin.pro, fondată de Sergiu Drăgănuş, care a început în primavara anului 2017 la Luxemburg, apoi s-a extins în Elveţia, România şi în Canada. Până la începutul lui 2018, Cryptocoin.pro a avut un volum de tranzacţionare de 20 de milioane de euro, iar ţinta pentru anul acesta este de 100 de milioane de euro. Coinflux, fondat în decembrie 2015, este un alt exemplu de exchange românesc, care a realizat peste 118.000 de tranzacţii în valoare de peste 537 de milioane de lei.

Nebunia bitcoin devenise atât de mare încât nu exista o zi fără o creştere şi fără o menţiune în mass-media. O companie americană producătoare de sucuri naturale a alăturat cuvântul „blockchain” numelui şi acţiunile au explodat. De asemenea, acţiunile Kodak s-au dublat după ce fosta companie de echipament fotografic a anunţat că va lansa Kodakcoin, o criptomonedă care să permită fotografilor şi agenţiilor un control sporit asupra drepturilor intelectuale ale fotografiilor.

Potrivit BitinfoCharts.com, în lume există aproximativ 28 de milioane de adrese de portofele în care sunt stocate monedele virtuale. Dacă ar fi să credem că fiecare utilizator are doar o singură adresă, ar însemna că pe glob sunt în jur de 28 de milioane de utilizatori. Câţi dintre aceştia sunt în România? „Aş zice că sunt sute de mii de români care tranzacţionează bitcoin”, spune Rotariu, care este de părere că numărul acestora va creşte în 2018. „La început, în 2014, dacă întrebam 10 oameni pe stradă de bitcoin, nimeni nu auzise de el. Acum, 5-6 din 10 ştiu despre ce este vorba”, adaugă el.

Atât companiile, cât şi persoanele fizice au început să intre în domeniul criptomonedelor. Bucureştiul, Clujul şi Timişul sunt primele trei în topul operaţiunilor cu bitcoin, iar în judeţele Caraş-Severin, Olt şi Călăraşi sunt cele mai puţine tranzacţii, arată o statistică realizată de specialiştii de la BNR.

„Acum toată lumea vrea să cumpere bitcoin, e ca şi cum jumătate din România s-ar trezi că vrea să investească la bursă. Nu funcţionează chiar aşa. Întotdeauna când faci investiţii trebuie să fii în cunoştinţă de cauză”, spune Antonio Eram, fondatorul Netopia. Procesatorul de plăţi a implementat plata cu bitcoin din 2014, iar atât în 2015 şi 2016 compania a procesat în fiecare an în jur de 400 de bitcoini, plăţi către comercianţi pentru bunuri şi servicii. De reţinut că bitcoinul are 8 decimale, ceea ce înseamnă că poate fi folosit pentru microtranzacţii.

În opinia lui Sergiu Drăgănuş, criptomonedele trebuie privite din trei perspective: ca monedă precum euro sau dolar, ca un instrument investiţional precum aurul sau ca o platformă pe care se pot implementa contractele inteligente (smart contracts).

Românii pot achiziţiona criptomonede online prin intermediul exchange-urilor româneşti sau internaţionale, dar şi prin ATM-urile Bitcoin Romania sau ZebraPay. „Noi am adus primul ATM de bitcoin din Europa continentală, cel amplasat pe Strada Patriei din Bucureşti”, îşi aduce aminte George Rotariu. La aceste ATM-uri poţi achiziţiona bitcoini de 5.000 de lei pe tranzacţie şi cu o limită de 20.000 de lei pe zi per utilizator.

ZebraPay a implementat serviciul de achiziţie de bitcoin în 2014, în parteneriat cu Bitcoin Romania. „Astfel, la cererea clienţilor noştri şi ca urmare a dezvoltării rapide a pieţei criptomonedelor, la aproape un an de la lansarea serviciului de cumpărare de bitcoin, am lansat şi serviciul de alimentare a portofelelor ether prin intermediul terminalelor din reţeaua ZebraPay”, spune Adrian Badea, CEO-ul ZebraPay. El adaugă că explozia preţului bitcoinului a făcut ca tot mai mulţi români să fie interesaţi de achiziţie, ducând la o „creştere exponenţială a valorii tranzacţionate prin intermediul terminalelor noastre”.

Cum cumperi bitcoin, etherum şi alte criptomonede

Următoarea întrebare firească din mintea oricui este: cine şi cum se stabileşte valoarea unui bitcoin? Pentru că bitcoin este un sistem descentralizat şi nu există nicio bancă sau autoritate care emite aceste monede, valoarea unuia este dată de comunitate, de utilizatorii bitcoin. „La fel ca şi în cazul aurului, costul bitcoinului este dat de producţie, stocare şi tranzacţionare, iar tranzacţionarea se traduce în cerere şi ofertă. Producţia costă mult”, explică Antonio Eram modul cum se stabileşte preţul monedei.

Un alt element caracteristic al acestei monede virtuale este faptul că numărul lor este finit, motiv pentru care la un moment dat cererea ajunge să fie foarte mare, iar oferta mică, însemnând că preţul va creşte. Dar până la ce valoare poate ajunge? „În viitor un bitcoin ar putea ajunge la o valoare de 150.000 de dolari, dacă nu chiar 250.000 de dolari, dacă nu se găsesc toate monedele bitcoin pierdute. Dar asta doar în cazul în care o să înlocuiască FIAT-ul (monedele tradiţionale) la nivel global. Anul acesta ar putea ajunge la 20.000 de dolari şi ar putea să meargă spre 25.000 de dolari”, consideră Valentin Socaci, CEO-ul CryptoCoin.pro.

Binance, un exchange cunoscut de criptomonede, a fost lansat pe 14 iulie 2017 şi a reuşit în şase luni să ajungă la 3 milioane de utilizatori. La finalul lunii decembrie câştiga 1 milion de utilizatori noi într-o săptămână şi jumătate. Cele mai recente estimări sunt de 6 milioane de utilizatori doar pe acest exchange. „Dacă tot mai mulţi oameni cumpără monede, valoarea bitcoinului creşte deoarece această valoare este determinată de legea cererii şi a ofertei, iar oferta este liminată la 21 de milioane de monede”, consideră Grégoire Vigroux, business angel şi investitor în bitcoin. Până acum s-au minat peste 16,8 milioane de monede. „Nu aş fi surprins dacă preţul unui bitcoin ar ajunge la 50.000 de dolari până la finalul anului 2018. Din ce în ce mai mulţi oameni investesc în cripto. Acum doar 1,5% din populaţia globului deţine criptomonede; imaginează-ţi cum va fi când 90% din populaţie va avea monede cripto”, continuă Vigroux.

„Întotdeauna le-am recomandat oamenilor să investească atât cât îşi permit, fără să le afecteze viaţa. Eu cred că bitcoin va creşte în continuare. Când era 400 de dolari, am spus că se va face 3.000 de dolari şi aşa s-a întâmplat; la pragul de 3.000 de dolari am anticipat că va ajunge la 5.000 de doalri. Cred că anul acesta va depăşi valoarea de 30.000 de dolari”, spune şi Rotariu.

Totuşi, luna ianuarie a acestui an nu a fost una bună pentru investitorii în bitcoin. După ce decembrie 2017 le-a adus câştiguri substanţiale, bitcoinul a pierdut într-o singură lună peste 44 de miliarde de dolari ca valoare de piaţă din cele 200 de miliarde de dolari generate anul trecut. Unele motive pentru această scădere a preţului se leagă de faptul că tot mai multe ţări încearcă metode de reglementare a monedelor virtuale, iar în altele se vorbeşte de interzicerea tranzacţionării monedelor virtuale, dar şi din cauza unui hack care a lăsat utilizatorii unui exchange din Japonia fără 500 de milioane de dolari. Odată cu devalorizarea bitcoinului, valoarea tuturor cripomonedelor a scăzut. „Un alt motiv pentru care bitcoinul scade este faptul că apar multe alte monede şi valoarea bitcoinului se diluează”, este de părere Eram.

Este cunoscut faptul că monedele bitcoin sunt generate prin „minare”. Cine şi ce minează? Nodurile din reţea generează bitcoin prin rezolvarea unor probleme de calcul. Nodul este un computer conectat la reţeaua blockchain şi care foloseşte un client de internet ce rezolvă sarcinile de validare şi retransmitere a tranzacţiilor. Acestea sunt esenţiale pentru reţeaua bitcoin şi fără ele nu ar putea fi posibilă tranzacţionarea. Totuşi, ce se întâmplă atunci când minarea se termină?

Bitcoinul este o recompensă, la pachet cu dreptul de a scrie în bloc, care se dă minerului care a găsit rezolvarea la acea problemă. Când găseşte răspunsul la problemă, obţine un „proof of work” – a demonstrat că este primul care a găsit soluţia – ceea ce îi dă un număr de bitcoini şi dreptul să scrie într-un bloc. Utilizatorii de bitcoin care vor să facă tranzacţii trebuie să fie dispuşi să dea un comision minerilor ca tranzacţia lor să fie trecută în blockchain. Cum un bloc este generat odată la 10 minute, dacă vrei ca tranzacţia ta să fie prioritară trebuie să plăteşti un anumit comision. Dacă această sumă este mică, atunci alţii vor avea prioritate şi tranzacţia ar putea dura câteva ore sau chiar zile.

„Reţeaua nu va mai genera bitcoin, iar asta înseamnă că minerii vor câştiga din comisioanele de tranzacţii pe care le iau de la oameni. Comisionul se stabileşte pe baza cererii şi ofertei. Vrei acum? Plăteşti mai mult. Este o piaţă liberă, ce ţine de cerere şi ofertă, într-un mediu descentralizat”, explică Antonio Eram.

Sergiu Drăgănuş, fondatorul Criptocoin.pro, consideră că pe termen lung, la nivel mondial, vor fi probabil 10.000 de noduri bine stabilite ce nu vor fi interesate neapărat de comisioanele de mininig, ci vor ţine nodurile cu nişte cheltuieli minime exclusiv pentru mentenanţa sistemului. „Dacă comisionul este de 1 cent, dar există 1 milion de tranzacţii pe secundă, atunci vor fi sume importante – 10.000 de dolari pe secundă nu sunt de lepădat”, spune el.

02 PRINŢI ŞI CERŞETORI

Creşterea fulminantă a valorii criptomonedei emblemă, bitcoinul, a făcut ca mulţi să devină milionari peste noapte, iar alţii să-şi blesteme zilele pentru că au irosit preţioşii bitcoini pe lucruri banale (este cunoscută povestea băiatului care a dat 10.000 de bitcoini pe o pizza în 2010). Cum este de aşteptat, în piaţă au apărut păreri atât pro, cât şi contra bitcoinului.

BNR a transmis primul comunicat referitor la schemele de monedă virtuală şi la riscurile asociate acestora în data de 11 martie 2015, când a caracterizat bitcoin ca fiind „o schemă virtuală, o monedă virtuală”, nerecunoscându-i statutul de „monedă electronică” pe care îl au banii reali tranzacţionaţi pe carduri. „Moneda virtuală nu este monedă naţională şi nici valută, iar acceptarea acesteia la plată nu este obligatorie din punct de vedere legal. Utilizarea schemelor de monedă virtuală ca modalitate alternativă de plată prezintă potenţiale riscuri pentru sistemul financiar legate de lipsa reglementării şi a supravegherii, spălarea banilor, finanţarea terorismului, volatilitatea preţului şi lipsa unei securităţi adecvate.”

Banca Naţională şi-a reafirmat poziţia privind monedele virtuale şi în 2017 şi continuă să atenţioneze utilizatorii asupra riscurilor la care se expun. „Deţinătorii de monedă virtuală nu au o garanţie că o vor putea schimba în viitor pentru bunuri şi servicii ori în monedă legală.”

Alţii văd în bitcoin democratizarea banilor. „Eu cred că bitcoin este mai mult decât o inovaţie majoră. Este o aplicaţie care probabil constituie cea mai are revoluţie de la internet încoace. Sunt un idealist. În blockchain suntem cu toţi egali. Eu văd în bitcoin o democraţie digitală, deoarece bitcoinul nu este controlat de nicio bancă, stat sau companie. Bitcoinul aparţine tuturor. Sunt banii oamenilor, banii lumii. Este o monedă revoluţionară care elimină frontierele”, susţine Grégoire Vigroux, business angel şi investitor în bitcoin. El argumentează că această monedă este ideală pentru oamenii care nu au un cont bancar, pentru naţiuni a căror putere de cumpărare este în scădere deoarece băncile emit prea multe bancnote şi inflaţia creşte. „Inflaţia medie la nivel mondial este de 1,5% pe an. Dar Argentina are o inflaţie de 40% pe an, iar Venezuela a avut mai mulţi ani cu o rată a inflaţiei mai mare de 100%. Pentru oamenii din aceste state bitcoinul reprezintă o alternativă credibilă faţă de sistemul monetar actual”, adaugă Vigroux.

Jamie Dimon, unul dintre cei mai importanţi oameni de pe Wall Street, a declarat în septembrie anul trecut că bitcoin este o fraudă care va exploda. Acesta a spus că moneda digitală este potrivită doar pentru criminali şi traficanţi de droguri. Ce-i drept, reputaţia bitcoinului a fost alterată grav la un moment dat de achiziţia de bunuri ilicite pe marketplace-ul Silk Road. De la închiderea site-ului de către FBI în 2013, reputaţia criptomonedei s-a mai îmbunătăţit, însă suspiciunea legată de utilizarea acestor monede pentru acţiuni ilegale a rămas. „Pentru spălarea banilor sunt folosiţi banii cash, nu bitcoin. Nu există niciun transfer de bunuri care poate fi mai verificat decât transferurile prin blockchain. Autorităţile pot să verifice sursa banilor, ce s-a făcut cu banii şi unde au ajuns. Şi mai mult, dacă îi prind, pot să ia şi cheia privată şi să beneficieze de banii respectivi”, spune Sergiu Drăgănuş.

La câteva luni de la prima declaraţie, la începutul anului 2018, Dimon şi-a schimbat părerea şi a spus că regretă ce a spus şi că nu este interesat de bitcoin în continuare, dar că tehnologia blockchain este „reală” şi că tot mai multe companii experimentează cu o astfel de tehnologie pentru a-şi putea păstra în siguranţă înregistrările (datele). „Criptomonedele au ajuns la un nivel de capitalizare şi de răspândire globală atât de mare încât cu siguranţă dispariţia acestora este extrem de puţin probabilă. Este greu de estimat forma sau care dintre aceste criptomonede vor continua să existe. Cel mai probabil vom vedea un val de reglementări în multe dintre statele lumii, care vor aduce aceste criptomonede într-o zonă de taxare, dar şi de mai bună monitorizare”, crede Adrian Badea, CEO al ZebraPay.

O altă părere contra fenomenului vine de la cel mai reputat investitor american. Miliardarul american Warren Buffett este convins că povestea monedelor virtuale se va încheia în lacrimi, dar nu mizează niciun ban pe creşterea sau scăderea bitcoinului sau a altor criptomonede.

Daniel Truică, fondatorul agenţiei de travel Vola.ro, care a implementat plata cu bitcoin din 2015, este de părere că bitcoinul trece printr-un moment de bulă speculativă şi că este greu de intuit adevăratul potenţial al criptomonedelor. „Lumea nu cumpără bitcoin pentru că intenţionează să-l folosească în tranzacţii. O monedă care fluctuează atât de puternic nu poate fi folosită la modul real şi la scară mare în tranzacţionare. Lumea se împarte în cei care cred în criptomonede şi cei care nu le văd un viitor prea îndelungat. Nu cred că pot exista certitudini la niciunul dintre grupuri.”

Un alt scandal care a zguduit lumea criptomonedelor a avut loc în februarie 2014, când peste 770.000 de bitcoini au fost pierduţi de către MT Gox, cel mai mare exchange la ora respectivă. „De la MT Gox bitcoinul a rezistat, a dovedit că nu a fost o bulă, comunitatea i-a dat valoare. S-au dezvoltat tehnologii în blockchain şi au apărut alte monede şi au încurajat acest domeniu. Tehnologia era acolo, era momentul să explodeze”, explică Valentin Socaci, CEO-ul CryptoCoin.pro.

03 MAREA GOANĂ DUPĂ BITCOIN

Utilizarea principală a bitcoinului în acest moment este de intrument de investiţie. Mulţi îl folosesc speculativ, cumpără când este în scădere şi vând când este în creştere. „Bitcoinul este de fapt (informal, dar foarte sigur şi pe termen mediu/lung) un index al industriei blockchain şi cumva trebuie gândit aşa, nu speculativ”, este de părere Radu Georgescu, antreprenor şi fondator al companiei de investiţii Gecad Ventures. Georgescu a fost implicat în platforma Coinzone, care le permitea comercianţilor să accepte plăţi prin bitcoin; din acest business a ieşit în 2015.

La fel ca în cazul oricărei investiţii, înainte de a investi este de maximă importanţă cunoaşterea subiectului, chiar dacă nu la nivel avansat, măcar la nivel de bază. Investiţiile în bitcoin şi alte criptomonede nu sunt diferite. Trebuie să cunoşti la ce este folosită moneda respectivă, care este tehnologia care stă în spate (bitcoin – transfer de bani, etherum – contracte inteligente etc). Înainte de a paria pe o monedă, trebuie să ştii cine a făcut-o, de ce şi care este obiectivul.

Sfaturile tuturor persoanelor cu care am stat de vorbă pentru acest articol au subliniat două lucruri importante: să nu investeşti niciodată mai mult decât îţi permiţi să pierzi şi să nu investeşti bani în ceva ce nu înţelegi.

„Bitcoinul are potenţial uriaş, dar nu investi mai mult de 5-20% din averea ta în bitcoin deoarece încă nu există reglementări naţionale şi internaţionale, ceea ce creează incertitudine în piaţă. Aşadar, investeşte 5% din avere în bitcoin şi alte criptomonede dacă nu le înţelegi foarte bine şi până la 20% dacă înţelegi tehnologia şi fundamentele”, spune Vigroux, care deţine peste 40 de feluri diferite de criptomonede, însă majoritatea investiţiei (50%) o are în bitcoin şi 20% în etherum.

„Strategia mea a fost ca în ceea ce priveşte investiţiile să le fac majoritar în bitcoin. Mai nou, mi-am diversificat portofoliul, adică în ultimul an am început să adaug şi alte criptomonede în care investesc”, spune Rotariu. 

Sergiu Drăgănuş este mai direct şi sfatul lui pentru investitori este „să investească 40.000 - 50.000 de dolari în top 20 monede şi să uite de ele doi ani. Apoi o să aibă câteva milioane de dolari”.

Care este tipul investitorului în bitcoin? „Nu există o tipologie a utilizatorului de bitcoin. Sunt oameni de afaceri care vin şi investesc pentru că au văzut această oportunitate, ţin aceste monede pe termen lung. În esenţă, vor să-şi rotunjească puţin veniturile. Sunt oameni care au investit în minerit”, spune Rotariu.

„Sunt pensionari care nu mai vor să ţină banii la bancă cu 0,5% dobandă pe an. Sunt tineri care merg în zona 50.000 - 200.000 de euro şi sunt oameni de afaceri care merg pe 200.000 - 300.000 de euro, companii cu investiţii de 10-15 milioane de euro”, consideră Drăgănuş.

04 MONEDĂ, MONEDĂ, DAR O FOLOSEŞTE CINEVA?

În sensul tradiţional, o monedă este un ban de metal ce poate fi folosit şi dat la schimb pentru anumite servicii sau produse. În teorie, şi bitcoinul poate fi folosit la fel, dar chiar este folosit de români? Procesatorul Netopia susţine că a procesat 800 de plăţi cu bitcoin în România în 2014 şi 2015.

Daniel Truică, fondatorul Vola.ro, spune că de la implementarea sistemului de plată cu bitcoin, compania a înregistrat un număr de 560 de rezervări plătite cu bitcoin, în valoare de 143.000 de euro; jumătate dintre acestea au fost efectuate anul trecut. „Ne-am dorit să avem cât mai multe opţiuni de plată posibile pentru a le oferi clienţilor noştri”, motivează el implementarea plăţii cu bitcoin.

Dezvoltatorul imobiliar Cityland a implementat recent plata cu bitcoin şi „suntem pe cale a încheia primele două tranzacţii imobiliare în criptomonedă. Negocierile sunt aproape finalizate, iar imobilele sunt rezervate”, spune Paul Pop, partener la Cityland. El susţine că peste 30 de clienţi au solicitat oferte de la lansarea anunţului.

Cum este gestionată fluctuaţia destul de mare de valoare a bitcoinului de către dezvoltatorul imobiliar? Depinde de variantele de achiziţie a imobilelor: contract de vânzare-cumpărare sau contract de schimb între bunul imobil şi bunul necorporal, în acest caz bitcoin. „Contractul de schimb îmbracă o formă legală şi are ca efect transferul dreptului de proprietate. În această variantă, se va specifica direct cuantumul în bitcoin, iar conversia se va face la cursul din momentul efectuării plăţii. În cazul în care dezvoltatorul nu doreşte să păstreze criptomoneda, există varianta contractului de vânzare-cumpărare şi cum potrivit legislaţiei din România transferul dreptului de proprietate asupra unui bun imobil prin contract de vânzare-cumpărare se realizează fie în moneda naţională, fie în valută, după caz, specificându-se paritatea în lei pentru stabilirea taxelor şi a impozitului, cumpăratorul va realiza un schimb de bitcoin prin operatorul CryptoCoin direct în contul vânzătorului”, explică Pop.

„Lumea cumpără şi foloseşte bitcoin. Noi facem 1 milion de euro pe lună din procesarea de bitcoin. Sute de magazine au implementat plăţile cu bitcoin, cele mai multe în online. Strategia noastră este pe termen lung”, spune Eram.

„Când implementezi plata cu criptomonede, targetezi un public care poate plăti foarte uşor pentru bunuri şi servicii mai scumpe”, spune Sergiu Drăgănuş, care povesteşte că în România sunt oameni care au câteva milioane de dolari datorită creşterii bitcoinului şi a ethereumului. „Avem clienţi care au cumpărat ethereum la 30 de cenţi şi imaginează-ţi câţi bani au acum.” 736 de euro este valoarea acestei monede în prezent, iar maximul înregistrat a fost în jurul valorii de 1.100 de euro.

George Rotariu spune că lucrează la un sistem de procesare de plăţi cu criptomonede. „Suntem în negocieri avansate cu nişte parteneri să începem acest proiect. Vom încerca să încheiem colaborări cu cât mai multe companii, să fie foarte simplu pentru utilizatorii de criptomonede să achiziţioneze produse sau efectiv lucruri banale, precum cumpărăturile undeva la un supermarket.” El menţionează că doresc să implementeze un sistem în care clienţii plătesc în criptomonezi, iar comercianţii vor primi contravaloarea în lei. „Evident, putem să-i dăm şi criptomonedele. Sunt companii care preferă să le păstreze.”

05 LIMITĂRILE BITCOIN ŞI ALTCOINS

În momentul de faţă sunt sute de criptomonede. Care este motivul, de ce nu este de ajuns doar bitcoin? Fiecare monedă are propriile particularităţi şi vine cu tehnologia proprie.

De exemplu, ce este bitcoin cash? Moneda a apărut dintr-o necesitate de a face tranzacţiile mai rapide. La bitcoin, fiecare bloc creat pe tranzacţie este de maximum 1 MB, ceea ce înseamnă că intră doar un anumit număr de tranzacţii într-unul. Blocul de tranzacţie al bitcoin cash este de 2 MB, astfel vor intra mai multe tranzacţii care s-ar confirma mai rapid şi mai ieftin decât cele realizate prin bitcoin. „Fiecare vine cu propria tehnologie, dar la bază este blockchainul bitcoin, pe baza căruia sunt mai multe criptomonede, cum este lightcoin şi aşa mai departe. Mai este blockchainul ethereum, cu alte particularităţi decât cel de bitcoin”, explică George Rotariu.

„Majoritatea monedelor se creează pentru că există o necesitate care trebuie îndeplinită. Foarte multe industrii vor tinde spre blockchain pentru că este mult mai uşor şi dacă poţi să creezi o astfel de tehnologie se creează şi un token/criptomonedă”, spune Valentin Socaci, CEO al Cryptocoin.pro.

Ce este şi cum funcţionează tehnologia blockchain?

Pentru ca bitcoinul să înlocuiască băncile, acesta trebuie să devină mai rapid, mult mai rapid. În acest moment, bitcoinul poate face cel mult şapte tranzacţii pe secundă, spre deosebire de Visa sau MasterCard, care fac mii de tranzacţii pe secundă. Poon şi Thaddeus Dryja ştiau asta şi s-au gândit la un sistem care ar putea schimba situaţia. Astfel a ieşit lighting network, un sistem care ar permite ca numărul de tranzacţii cu bitcoin să ajungă la nivelul operat de bănci. Au lucrat trei ani la acest sistem şi în decembrie 2017 s-a lansat prima versiune.

În momentul de faţă, atunci când o persoană cumpără sau vinde ceva folosind bitcoin, această tranzacţie este transmisă în întreaga reţea bitcoin. Indiferent cât de mică sau de mare e tranzacţia, fiecare plată este stocată în cele aproximativ 200.000 de computere care participă la reţea.

Luând în considerare că popularitatea bitcoinului creşte, acest sistem nu prea mai funcţionează, deoarece este supraaglomerat.

Blockchainul (lanţul de blocuri) este compus din mai multe blocuri care conţin colecţii de tranzacţii organizate în bucăţi secvenţiale. Pentru ca o tranzacţie să devină oficială, ceilalţi jucători (minerii) trebuie să efectueze proceduri computaţionale (să pună calculatoarele la treabă să rezolve anumiţi algoritmi) pentru a putea plasa acea tranzacţie în bloc, un proces care durează cam 10 minute. Aproximativ 2.000 de tranzacţii se pot stoca într-un singur bloc, astfel apar întârzieri. Pentru că spaţiul dintr-un bloc este limitat, utilizatorii care fac o tranzacţie ataşează o mică taxă, pentru a motiva minerii să includă tranzacţia în bloc înaintea altora. Aceste taxe de tranzacţionare pot fi de câţiva de dolari sau mai mult, iar taxa este aceeaşi, indiferent dacă faci o tranzacţie de 5 bitcoini sau 10.000 de bitcoini. „Dacă se implementează lighting network anul acesta, atunci vor fi mari probleme pentru procesatorii de plăţi. Îţi voi putea trimite bani în mai puţin de o secundă, la un cost minimal. Poţi să trimiţi 100 de miliarde de dolari apăsând un buton”, spune fondatorul Netopia.

Ideea din spatele lighting network este că majoritatea plăţilor nu trebuie înregistrate în registrul bitcoin. În schimb, plăţile pot avea loc în canale private între utilizatori. Astfel, lighting network încearcă să deplaseze multe tranzacţii în canalele private. Astfel încât atunci când cumperi o cafea cu bitcoin, acea tranzacţie să nu mai fie stocată în blockchain, ci în canalul privat care este ataşat blockchainului. De exemplu, canalul dintre client şi cafenea poate rămâne deschis oricât doresc cele două părţi sau poate avea dată de expirare, iar în acest canal se pot face oricât de multe tranzacţii, fără a se aglomera blockchainul. Dacă una dintre părţi crede că a fost înşelată, persoana vătămată poate transmite tranzacţiile contestate către bloc, unde alţi utilizatori pot verifica, iar minerii pot actualiza registrul, forţându-l pe cel care a greşit să dea înapoi fondurile.

Acest tip de canal s-ar putea aplica în cazul comercianţilor care tranzacţionează des cu aceiaşi clienţi parteneri, în cazul companiei şi angajaţilor acesteia. Astfel, atât timp cât canalul rămâne deschis, nu se aplică nicio taxă.

Sistemul nu este perfect şi primeşte actualizări de la creatorii săi. Mai multe părţi au experimentat cu acest sistem, iar TorGuard, provider VPN, este prima companie care a anunţat că va permite plăţi realizate prin lighting network, menţionând că sistemul nu este chiar gata şi că dacă vor avea loc pierderi de fonduri, atunci compania le va suporta.

Tehnologia blockchain evoluează constant, iar ultima adiţie este a contractelor inteligente (smart contracts). Aceste contracte sunt programe stocate pe blockchain folosite pentru a tranzacţiona automat monede dacă sunt îndeplinite anumite condiţii.

Anumite blockchainuri suportă acest smart contract, iar cel mai proeminent este ethereum, care a fost creat special cu acest obiectiv în minte de către Vitalik Buterin, un ruso-canadian de 24 de ani.

Termenul de contract inteligent a fost folosit pentru prima dată de Nick Szabo, inginer software şi criptograf, în 1997. Aceste contracte inteligente sunt exact la fel ca şi cele tradiţionale, doar că sunt complet digitale.

Cum funcţionează? Pentru a vă explica, iată un exemplu concret: Kickstarter este o platformă foarte cunoscută, prin intermediul căreia diferiţi producători obţin finanţare de la persoane fizice pentru a putea produce şi livra un produs. Practic, Kickstarter este un intermediar între lumea largă şi producători. Sistemul funcţionează pentru că atât producătorii, cât şi publicul au încredere în Kickstarter să le împartă banii, iar clienţii să-şi primească produsele. Un smart contract ar putea elimina Kickstarter, prin realizarea unui contract inteligent pe blockchain între oameni şi producător. Astfel, oamenii donează bani, iar producătorul nu primeşte banii decât atunci când un obiectiv este atins.

Aceste contracte sunt incluse în blockchain şi nu se pot modifica odată ce sunt realizate şi distribuite, astfel, nimeni nu ţine toţi banii. Nimeni nu poate modifica smart contractul şi chiar dacă este cumva modificat de cineva, este necesară validarea tuturor ceilalţi din reţea. „Dacă eşti liber-profesionist, atunci prin smart contract te asiguri că eşti plătit şi banii se împart automat către oamenii din trupă”, exemplifică utilizarea unui astfel de contract Antonio Eram.

Contractele smart ar putea fi folosite şi de bănci pentru a face plăţi automate sau pentru împrumuturi, ar putea fi folosite de asigurători, dar şi de firmele de curierat pentru plata la destinaţie.

06 CEA MAI MARE REVOLUŢIE TEHNOLOGICĂ DE LA INTERNET ÎNCOACE?

Blockchainul stă în spatele celebrului bitcoin. Însă această tehnologie nu se limitează doar la bani, potenţialele utilizări ale tehnologiei sunt dincolo de monede digitale şi servicii financiare. „Cred că tehnologia blockchain este excepţională şi o să vedem companii reuşite construite în jurul ei. Încă nu este 100% clar care este cel mai bun use-case, dar deja se întrevede un viitor bun”, este de părere de Radu Georgescu.

Potrivit unui studiu realizat de Forumul Economic Mondial, 58% dintre executivii intervievaţi se aşteaptă ca 10% din PIB-ul global să fie stocat în blockchain până în 2025. În acel an, Credit Suisse se aşteaptă ca tehnologia blockchain să ajungă la maturitate. Acum, aceasta se află în mijlocul etapei de prototipare.

„Blockchainul este ceea ce contează, bitcoinul este doar o implementare a unei forme de asset în cadrul blockchainului. Este o tehnologie care-ţi asigură securitate, transparenţă, anonimitate, costuri reduse de operare şi mentenanţă în anumite limite”, explică Antonio Eram. „De exemplu, dacă s-ar implementa blockchainul la nivel guvernamental, nu vor mai fi sisteme diferite de la trezorerie, ANAF; toate vor fi la fel, nu vor mai fi servere, pentru că sistemul există deja. Nu va mai fi nevoie de hârtii, nu e nevoie de copii după buletin, pentru că sistemul deja are informaţia despre tine. Ai redus toate costurile. Asta îţi aduce blockchainul. De asta vrea Estonia să-şi lanseze propria criptomonedă: ca să-şi scadă costurile. Banii economisiţi aici ar putea intra în drumuri, spitale, şcoli”, continuă el.

Afacerile care ar putea fi dramatic schimbate de blockchain

„Principalul atu al blockchainului este faptul că informaţiile, odată stocate, nu mai pot fi niciodată modificate de nimeni. Nu trebuie să mai apelăm la instituţiile financiare clasice, nu trebuie să te mai duci la o bancă, să deschizi un cont, nu trebuie să dai nu ştiu câte documente. De asemenea, dacă vrei să faci un transfer internaţional, îl faci oriunde în lume în 30 de secunde. Fără să plăteşti taxe, fără să-ţi creezi conturi, fără să dai explicaţii, direct de la mine la tine”, spune şi Rotariu.

Un alt lucru pe care îl facilitează tehnologia este legată de ofertele publice iniţiale de monede. Acestea sunt operaţiuni nereglementate, asemănătoare ofertelor publice inţiale de acţiuni la burse, prin care operatorii de criptomonede strâng fonduri în schimbul activelor electronice.

Cum funcţionează? Start-up-ul dezvoltă o tehnologie blockchain şi creează o monedă ce este oferită investitorilor la un anumit preţ în aşa fel încât start-up-ul să atingă finanţarea de care are nevoie. Compania primeşte banii necesari pentru a dezvolta serviciul, produsul, apoi tokenurile (monedele) pe care investitorii le-au primit cresc în valoare şi pot fi vândute la bursele unde se tranzacţionează astfel de monede. Astfel, investirea într-un ICO (Initial Coin Offering) poate fi o metodă bună pentru ca start-up-urile să găsească finanţare şi pentru investitori de a face un profit consistent.

„În 2017 investiţiile prin tehnologie blockchain au depăşit investiţiile făcute de venture capital. Este ceva fabulos. De exemplu, o companie din Elveţia a primit 10 milioane de dolari investiţie sub forma de monede ethereum; acum investiţia asta a ajuns să valoreze 1 miliard de dolari, doar pentru că a crescut valoarea ethereumului”, spune Sergiu Drăgănuş, care argumentează că tehnologia blockchain ar putea fi folosită în transportul internaţional. El spune că pe partea de logistică sunt mari probleme în trackingul pachetelor, costurile sunt mari şi mentenanţa pe o astfel de bază de date este complicat de făcut. „Într-un ICO, fiecare dintre partenerii de transport ar putea strânge bani şi ar putea să treacă sistemul pe blockchain. Astfel se vor reuni insulele de informaţii, bazele de date şi se vor putea interoga datele de oricare partener din sistem pentru un cost minimal.” Dacă un partener extern ar vrea să acceseze datele, le-ar putea vedea dacă le plăteşte cu acele tokenuri rezultate în urma ICO-ului. „Fiecare token costă foarte puţin la început, dar pentru că numărul de tokeni este limitat, iar audienţa creşte, valoarea unui token creşte. Cei care investesc la început peste jumătate de an au de cinci ori mai mult”, continuă Drăgănuş. Peste 3,4 miliarde de dolari au fost investite în 211 ICO-uri lansate în 2017.

„Este o oportunitate de finanţare pentru start-up-uri, fără să fie nevoie să te listezi la bursă sau să apelezi la alte mijloace. Dacă ai o idee şi un business plan foarte bun şi oamenii cred în ideea ta, atunci ai posibilitatea de a strânge fonduri mult mai rapid şi mai uşor”, spune Rotariu.

Acest lucru deschide poarta la schemelor Ponzi şi păcălelilor, apar firme fantomă care cer bani de la utilizatorii în căutare de câştiguri serioase. Recent, SEC, instituţia care supraveghează piaţa americană de capital, anunţa că a identificat o operaţiune de acest tip care a adunat, în mod fraudulos, 600 de milioane de dolari.

Facebook a anunţat că interzice toate reclamele care se referă la bitcoin, criptomonede şi oferte publice iniţiale de monede (ICO), încercând astfel să combată escrocheriile şi fraudele.

Compania invocă practicile comerciale înşelătoare din anunţurile care vorbesc despre afaceri fără riscuri, de faptul că poţi face plăţi imediate către oricine în lume, de discounturi de 15% sau de îndemnul de a folosi fondul de pensie pentru a cumpăra bitcoin.

„ICO-urile sunt de fapt start-up-uri; exact ca în lumea reală, 18 din 20 vor eşua. Evident că acelea care vor da faliment vor pierde încrederea investitorilor”, spune Drăgănuş.

Bitcoinul, dar mai ales tehnologia blockchain, ar putea fi o revoluţie şi ar putea schimba modul în care afacerile, organizaţiile şi indivizii ar putea colabora. Blockchain promite o metodă sigură de a trimite bani şi alte bunuri, fără să ţină cont de graniţe. Totuşi, tehnologia este tânără şi are nevoie să ajungă la maturitate până când să-şi atingă obiectivul.

„În prezent, toată lumea are impresia că bitcoinul şi tehnologia de blockchain o să atace sistemul existent, dar nu este adevărat. Nu este creat să distrugă, ci pur şi simplu este următorul pas normal al evoluţiei în tehnologie”, conchide Valentin Socaciu.