Ediţia a treia a catalogului 100 cei mai admiraţi CEO din România scoate în faţă un nou lider de clasament, după doi ani la rând în care managerul aflat în topul preferinţelor oamenilor din business a fost şefa OMV-Petrom, Mariana Gheorghe. De la un an la altul Steven van Groningen de la Raiffeisen a avansat în topul celor mai admiraţi 100 de manageri din România, unde oricum de la bun început s-a aflat între primii zece: în catalogul din 2010 era pe locul al cincilea, în cel de anul trecut pe locul al doilea, iar acum a ajuns cel mai admirat manager din România. Rezultatul voturilor pentru top îl arată, de asemenea, pe van Groningen ca fiind constant cel mai bine văzut bancher, într-un clasament unde colegii de breaslă s-au rărit subtil: în 2010 în top erau opt bancheri, dintre care trei în primii zece, în 2011 au rămas şapte, dintre care trei în top 10, în timp ce acum au rămas şase, dintre care doi în primii zece. Steven van Groningen domină deopotrivă topul general şi cel al expaţilor prezenţi în clasament. Mariana Gheorghe coboară pe locul al cincilea, în faţa ei urcând şi antreprenorii Radu Georgescu, preşedinte al Gecad Group, Florin Talpeş, CEO al Bitdefender, deopotrivă cu un alt bancher, Mişu Negriţoiu, preşedintele ING.

De fapt, 46 din 100 cei mai admiraţi CEO din România sunt antreprenori, un record al celor trei ediţii ale catalogului, faţă de 35 în anul 2010. Nume precum Mihai Marcu, preşedintele MedLife (cea mai abruptă urcare în clasament, de 38 de locuri faţă de anul precedent), Dan Şucu, fondatorul Mobexpert, Raul Ciurtin, creatorul Albalact, şi Dragoş Pavăl, preşedintele Dedeman, şi-au făcut şi ei loc în top zece, astfel că şase antreprenori se află acum în prima parte a clasamentului, faţă de doar trei în prima ediţie.

"Nu orice fel de antreprenor a urcat în clasament", spune Sergiu Neguţ, partener în cadrul firmei de consultanţă în resurse umane Wanted Transformation Consultancy, care arată că cei mai admiraţi antreprenori au afaceri care nu au nimic de-a face cu statul: "Când un antreprenor are succes cu o afacere sănătoasă în condiţii de criză, meritele lui devin incontestabile. El nu mai este doar norocos sau talentat şi nici nu se mai poate presupune că este împins sau susţinut de buzunare mult mai adânci din afară. El construieşte şi construcţia lui capătă putere de exemplu pentru toţi managerii".

Ioan Nicuţ, coach transformaţional şi de performanţă, sesizează că publicul devine din ce în ce mai matur şi poate identifica lideri locali ca pe un rezultat al vizibilităţii crescânde pe care o au şi pe măsura aportului lor social: "Afacerile româneşti apar ca un rezultat în afara paradigmei care a generat criza, iar cele multinaţionale urmează în cele mai multe situaţii aceeaşi tendinţă şi model ce au dus la crearea crizei". Andrei Pitiş, preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii, remarcă existenţa a doi antreprenori IT în primii trei clasaţi, ceea ce înseamnă că reprezentanţii segmentului de profil devin mai admiraţi şi pe seama nivelului înalt de competitivitate a industriei. Situaţia e favorizată şi de lunga experienţă de outsourcing, creând produse pentru clienţi internaţionali încă de la înce-putul anilor '90. "Această industrie are un avantaj că nu are nevoie de materie primă pentru a produce, ci doar de creier. Dacă faci un produs, îl poţi vinde de 1.000.000 de ori fără a-l produce de 1.000.000 de ori."

Mihaela Nicola, preşedintele The Group, observă în ultima perioadă o dorinţă mai accentuată a liderilor de companii autohtone de a se plasa pe "harta mentală" a reprezentanţilor comunităţii de afaceri: "Din păcate, cei mai mulţi o socotesc ca o succesiune de apariţii publice sau interviuri, iar aceste lucruri, realizate sporadic, la întâmplare, şi fără strategie coerentă nu ajută decât la propria evaluare despre sine. Ele nu conturează în mod unitar şi solid un brand personal". Pentru a fi admirat, spune şefa The Group, reputaţia CEO-ului trebuie să fie, neîndoielnic, în armonie cu valorile companiei pe care o reprezintă. "Între reputaţia liderului şi cea a organizaţiei există câteodată o suprapunere completă şi o relaţie constantă de împrumut reciproc." Imaginea liderului vorbeşte partenerilor de afaceri despre felul în care acea companie îşi configurează viitorul, despre "tonul vocii" companiei, despre cheia retorică, despre setul de valori care ghidează activitatea oamenilor din companie, despre viziunea de termen lung sau preocupările tactice ale companiei şi mai ales despre relaţia între promisiuni şi împlinirea acestora.