Un studiu publicat în luna februarie de BCR şi compania de cercetare de piaţă Unlock Research, despre care am scris în ediţia aceasta a revistei, vorbeşte despre faptul că 43% dintre despărţirile din România au ca motiv principal banii. Nu infidelitatea, nu lipsa de afecţiune, nu certurile pe „nu mai eşti ca la început”, ci Excelul necompletat, cardul comun neclar, cheltuielile care n-au fost discutate.

Este mai bine faţă de anul trecut, când bugetul era principalul motiv de despărţire (de data aceasta, a fost surclasat de infidelitate), dar asta indică ceea ce discutam mai demult aici – respectiv faptul că natalitatea, sau lipsa ei, mai degrabă, este cauzată şi de o problemă generaţională legată de bani. Practic, generaţiile care ar trebui să se concentreze pe familii acum simt încă presiunea banilor – milenialii, de pildă, care s-au confruntat cu crize şi pentru care cariera a fost mai mereu pe primul plan. Când sunt două persoane cu viziuni diferite, poate cu „sechele” cauzate de lipsa banilor, e greu să cazi de acord asupra bugetului. Dincolo de asta, am crescut cu ideea că despre bani nu se vorbeşte la masă. Sau în public. S-au spus atâtea despre dragoste, despre încredere, despre fidelitate.

Mai puţin despre cum arată un buget în doi, un plan comun sau o conversaţie sinceră despre cine plăteşte ce, cine economiseşte şi cum ne gestionăm viitorul împreună.

Chiar şi acum acesta este un subiect tabu – cine ar trebui să plătească masa la restaurant? Este în continuare o responsabilitate masculină? Paradoxal, iubirea ne vine uşor – dar bugetul ne încurcă. Suntem o societate care valorizează povestea romantică, dar care nu a fost învăţată să gestioneze partea logistică a unei relaţii. Mai ales financiară. Studiul BCR mai arată că 78% dintre respondenţi spun că iau deciziile financiare în cuplu împreună. Dar când vine vorba de fond de urgenţă, doar două treimi dintre cupluri spun că au unul. Când e vorba de bani puşi deoparte pentru vacanţe sau pentru micile plăceri, doar 48% fac asta.

Cei mai mulţi parteneri nu-şi spun salariul real imediat. Nu pentru că ascund ceva grav, ci pentru că nu au fost obişnuiţi să discute despre bani ca despre un proiect comun. E încă un subiect stânjenitor, chiar şi în 2025.  Adina Vlad, sociolog şi managing partner la Unlock, explică simplu: dacă nu ai o viziune comună asupra vieţii – de la cât cheltuiţi până la ce visaţi să construiţi împreună – armonia e fragilă. Şi poate că aici e cheia. Nu ne lipseşte neapărat iubirea, ci fundaţia pe care construim împreună. Un plan financiar comun – oricât de sec ar suna – e, de fapt, un act de încredere. Dacă nu eşti dispus să discuţi despre bani, cum poţi spune că faci un plan de viaţă împreună? O prietenă din Germania, căsătorită de cinci ani, mi-a spus că el şi soţia au plan financiar anual, tabelat, cu obiective clare.

Au şi fond de urgenţă, şi economii pentru vacanţă, şi un cont comun pe care îl revizuiesc trimestrial. Fără drame, fără ascunzişuri, fără ruşine. Acolo, a discuta despre bani e la fel de normal ca a discuta despre vreme. În România, în schimb, pare că avem o relaţie tensionată cu banii. Nu ne ajung. Nu vorbim despre ei. Şi ne e ruşine să recunoaştem când nu ştim să-i gestionăm. Într-o ţară în care inflaţia a erodat încrederea în puterea de cumpărare, în care preţul unui copil devine un calcul la rece şi în care prea mulţi oameni trăiesc „de la un salariu la altul”, banii nu sunt doar o problemă de cuplu – sunt o problemă de societate. Poate de asta nici nu facem copii.

Poate de asta ne căsătorim mai târziu. Sau deloc. Nu pentru că am pierdut încrederea în iubire, ci pentru că ne-am pierdut siguranţa. În acelaşi studiu, 37% dintre români au spus că vor merge la mai puţine nunţi în 2025. De ce? Nu pentru că nu mai cred în dragoste. Ci pentru că nu mai văd sensul cheltuielilor mari, fără plan. Poate că romantismul e în criză nu din lipsă de emoţie, ci din lipsă de structură. Banii nu rezolvă tot, dar fără o conversaţie clară despre bani, multe relaţii se duc în direcţii opuse. Poate că viitorul relaţiilor stabile nu stă într-un inel cu diamant sau într-o vacanţă în Bali, ci într-un buget lunar asumat împreună. Un Excel partajat. Iar întrebarea de pus la începutul unei relaţii n-ar trebui să fie doar 

„Unde ne vedem peste 5 ani?”, ci şi: „Tu cum îţi gestionezi banii? Şi cum vrei să-i gestionăm, dacă suntem împreună?”