Patru universitari din Oxford, Budapesta şi New Jersey au evidenţiat şi analizat cele mai disputate subiecte de pe Wikipedia, în engleză şi în alte nouă limbi, printre care şi româna. Studiul se cheamă „The most controversial topics in Wikipedia: A multilingual and geographical analysis“ şi îl găsiţi cu o simplă căutare cu Google - acolo sunt definite noţiunile de „subiect controversat“, plus multe amănunte.

Mie mi-e de ajuns să spun că în română cele mai disputate subiecte sunt, în ordine descrescătoare, „FC Universitatea Craiova“, „Mircea Badea“, „Disney Channel (Romania)“, „Rebeliunea legionară şi pogromul de la Bucureşti“, „Lugoj“, „Vladimir Tismăneanu“, „Craiova“, „România“, „Traian Băsescu“ şi „Biserica Ortodoxă Română“.

În engleză subiectele sunt „George W Bush“, „Anarchism“, „Muhammad“, „List of World Wrestling Entertainment, Inc. employees“, „Global Warming“, „Circumcision“, „United States“, „Jesus“, „Race and intelligence“ şi „Christianity“.

Interesantă este şi imaginea care însoţeşte articolul, formată din titlurile celor mai controversate 1.000 de articole din 10 limbi.

Personal, sunt puţin mirat de faptul că lumea, de oriunde ar fi, este pasionată (un subiect disputat este unul pasionant, nu?!) de politică, geografie, credinţă, istorie şi figuri istorice, sănătate, sex, drepturi ale omului, mediu, activism social, ştiinţă, tehnologie, internet, sport şi evenimente sportive, literatură, filme, televiziune, actori, regizori, filme de animaţie, muzică, genuri muzicale, dar niciun topic dintre cele 1.000 de articole nu ţine de economie, criza economică, instituţii financiare, şomaj sau antreprenoriat.

Unii ar putea spune că este din cauza profilului utilizatorilor, dar cred că în rândul editorilor Wikipedia nu se găsesc prea mulţi hateri sau troli care să strice rezultatele.

Diferenţele culturale se regăsesc şi pe naţionalităţi - spaniolii sunt centraţi de sport, arabii pe religie, francezii şi cehii trag spre ştiinţă şi tehnologie, iar românii spre muzică şi entertainment. „Israel“, „Adolf Hitler“, „Holocaustul“ şi „Dumnezeu“ sunt articole disputate în toate limbile; Wikipedia cehă pare a avea o problemă cu homosexualitatea, ungurii cu discriminarea ţiganilor, iar nemţii, ciudat, cu Croaţia.

Ca nişte buni cercetători, cei patru s-au ferit să tragă nişte concluzii clare, lăsând la latitudinea fiecăruia să interpreteze datele.

La fel procedează Christoph Bartneck, un profesor de robotică din Noua Zeelandă, care a studiat 6.000 de figurine Lego şi a constatat că, începând cu 1990, feţele figurinelor Lego au început să exprime şi altceva în afara zâmbetului standard, devenind, în ultimii ani,  din ce în ce mai furioase.

Primii omuleţi Lego au apărut în 1978 şi iniţial semănau cu banalul smiley din lumea computerelor - un zâmbet pe un fundal galben. Anii ‘90 au adus o diversificare a emoţiilor - mânie, frică, tristeţe, surpriză sau siguranţă, iar în timp numărul feţelor şi tipul de expresii au crescut considerabil.

Bartneck urma să îşi prezinte cercetarea la o conferinţă din Japonia şi va adăuga, poate, la un moment dat, o concluzie cercetării sale. Ar putea face o paralelă, zic, cu lumea veşnic ferice a păpuşii Barbie şi a lui Ken, unde toate cele sunt fie roz, fie sclipicioase şi musai cu pătrăţele pe abdomen.

Şi mai trebuie să precizez că acesta este un text uşor, de vară, pentru că oricum economia nu interesează pe nimeni.