Putine dintre intrebarile ridicate de preluarea lui Sun Microsystems de catre Oracle si-au gasit un raspuns in cele cateva saptamani care au trecut de la anuntarea tranzactiei. Dintre acestea, cea mai importanta se refera la soarta produselor open source pe care Sun le-a supervizat si le-a sprijinit. Se stie ca Sun a fost una dintre companiile care a contribuit semnificativ la baza de produse open source, iar produse precum OpenOffice sau VirtualBox sunt folosite de milioane de utilizatori. MySQL a intrat in ograda companiei anul trecut, pentru un miliard de dolari. Pe de alta parte, trebuie subliniat ca si Oracle este un sustinator al miscarii open source, cu contributii importante la produse precum nucleul Linux, Xen sau Eclipse. In aceste conditii, s-ar parea ca nu vor fi probleme.

 

Si totusi, Ellison intarzie sa dea un raspuns clar. Problema cea mai spinoasa pare sa fie MySQL, care reprezinta fara indoiala un concurent pentru serverul de baze de date de la Oracle, cel putin pe piata companiilor mici si medii. Exista posibilitatea ca Oracle sa continue sa sustina dezvoltarea produsului si sa-l orienteze spre clientii mai mici, pastrand aceeasi strategie comerciala: licentiere duala si servicii. Sun a castigat anul trecut 200 de milioane de dolari in felul acesta, deci exista potential comercial. Mai mult, Oracle a cumparat cu cativa ani in urma companiile Innobase si Sleepycat, adica tocmai cele care au dezvoltat motoarele tranzactionale de stocare utilizate de MySQL, InnoDB si Berkeley DB. Cele doua achizitii au fost considerate “dusmanoase” la vremea respectiva, dar s-ar putea dovedi benefice acum. Exista insa si o alta perspectiva: cea mai mare sursa de venituri pentru Oracle o reprezinta aplicatiile, asa ca MySQL este mai degraba o incurcatura venita “la pachet”. In aceasta varianta, Oracle nu va investi in produs, comunitatea va fi nemultumita si, inevitabil, se va produce un “fork” (desprinderea unei linii de dezvoltare). Oracle nu poate opri comunitatea sa utilizeze codul existent (sub licenta publica GPL), iar creatorul lui MySQL, Michael Monty Widenius pare foarte dispus sa preia din nou fraiele dezvoltarii. Noua sa companie, Monty Program, dezvolta impreuna cu comunitatea un motor tranzactional de stocare numit “Maria”, asa ca o eventuala scindare este chiar probabila. Iar cum lumea softului liber are oroare de corporatii (Sun fiind o exceptie), cu siguranta il va urma pe Monty.

 

OpenOffice este si el un caz interesant, deoarece ar putea fi arma cu care Oracle sa atace zona desktop si, astfel, sa loveasca in dusmanul istoric al companiei: Microsoft. S-a petrecut insa un lucru ciudat. La recenta conferinta JavaOne - patronata de Sun - Larry Ellison a declarat ca a discutat cu echipa care coordoneaza dezvoltarea OpenOffice si le-a cerut sa dezvolte interfata web pe baza de JavaFX, si nu pe AJAX, asa cum stabilisera echipa si comunitatea. O interventie directa in dezvoltarea produsului este o extravaganta, chiar si din partea lui Ellison, asa ca se poate presupune ca exista un plan in spate. Ceea ce au remarcat imediat sustinatorii produsului este ca JavaFX (o platforma de scripting bazata pe Java) nu este complet open source, deoarece mediul de executie (runtime) este detinut de Sun, deci va trece la Oracle odata ce preluarea va fi completa. Insa si aici actioneaza aceeasi regula a licentei GPL: comunitatea poate prelua codul si sa continue separat. Sansele unei sciziuni sunt mai mici decat in cazul lui MySQL, dar totusi exista. Proiectul OpenOffice a fost foarte slab finantat la Sun - bugetul anual fiind in medie de 70.000 de dolari in ultimii doi ani - in vreme ce mai multe companii, printre care Google si IBM, s-au declarat dispuse sa contribuie cu sume mult mai mari. Desigur, nu in conturile lui Sun sau Oracle, ci intr-o fundatie care sa preia conducerea proiectului. Spre comparatie, Mozilla a avut anul trecut venituri de 75 de milioane de dolari (dintre care 90% provenind de la Google) si rezultatele se vad.

 

La fel de complicat este cazul proiectului GlassFish, un server de aplicatii pornit de Sun. Oracle dispune deja de doua astfel de produse si este putin probabil ca il va sustine. Insa farmecul open source este ca indiferent de cine coordoneaza un proiect, codul este public si comunitatea poate sa-l dezvolte independent sau sa-si gaseasca un alt sponsor. Chiar si cu riscul unor sciziuni si schimbari de nume, vom avea in continuare MySQL si OpenOffice, iar Oracle nu poate sa impiedice aceasta evolutie.