Atat de vehiculatul parteneriat public-privat, prin care unele state au reusit sa iasa mai repede din recesiune si altele, ca Romania, inca mai cauta sa-i inteleaga avantajele, se poate aplica foarte bine in cazul centrelor de detentie. Cu conditia ca legislatia sa permita acest lucru.

In Romania legea nu permite insa asa ceva si statul cheltuieste 750 de milioane de lei, atat cat este bugetul Administratiei Penitenciarelor, cu detinutii sai; avem peste 26.000 de detinuti si cu fiecare dintre ei statul cheltuieste in medie 25 de lei zilnic. Asta conduce la costuri de intretinere de 234 de milioane de lei anual (peste 50 de milioane de euro).

In SUA, mai exact in unele state din SUA, statul inchiriaza paturile de care are nevoie de la companii private care administreaza fie penitenciarele statului, fie propriile centre de detentie, si asta la o fractie din sumele pe care le-ar fi consumat prin propria administrare. Corrections Corporation of America (CCA) e cel mai mare administrator privat de penitenciare de peste Ocean, precedat doar de Guvernul SUA si alte trei state; compania detine aproape 87.000 de paturi in penitenciarele din SUA si a avut venituri de 1,8 miliarde de dolari in 2008 (1.2 mld. dolari dupa primele trei trimestre ale lui 2009). CCA controleaza 65 de inchisori in 19 state state americane, din care 44 sunt propriile penitenciare.

Intr-un interviu recent din Nashville Business Journal, Damon Hininger, CEO-ul companiei, spunea ca CCA se gandeste mereu la inovatii si eficientizarea costurilor, intocmai ca orice alta afacere. Si tocmai asta pare sa fie principala problema a penitenciarelor private, anume ca goana dupa reducerea costurilor poate avea repercursiuni atat asupra detinutilor, cat si asupra societatii.

Se vehiculeaza nu doar probleme ca reducerea investitiilor in reabilitatrea prizonierilor, de care companiile ca CCA se disculpa chiar prin promovarea unor fosti detinuti in structurile administrative ale grupului, dar si acuze mai grave, cum ca aceste firme fac lobby pe langa autoritati ca pedepsele detinutilor sa nu fie reduse si, deci, ca reintegrarea lor in societate sa fie si mai mult amanata.

De inteles ca decizii de business, pentru ca prizonierul statului e si clientul lor, astfel de probleme trebuie discutate in momentul cand Romania isi va pune sentinta pe o eventuala lege a privatizarii penitenciarelor, o lege asteptata deja de oameni de afaceri ca Mircea Ionescu, proprietarul hotelului Savoi, dar si altii ca el, oamenii care intrevad in afacerile cu penitenciare si detinuti o afacere destul de sigura in vremurile acestea tulburi. Deocamdata legea se afla la nivel de propunere catre actualul guvern.