Cele mai mari 100 de companii din România, toate cu vânzări de cel puţin un miliard de lei în 2019, au înregistrat o cifră de afaceri cumulată de 431 mld. lei (92 mld. euro), un sfert din rulajul total din economie. Vânzările raportate în 2019 de cele mai mari 100 de firme din România s-au majorat cu 7% faţă de 2018, arată o analiză a Business Magazin pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

În cele mai mari 100 de companii locale lucrează 324.000 de salariaţi (doar 7% din numărul de angajaţi din companii), iar profitul net raportat de ele – profit calculat ca diferenţă dintre rezultatul net şi pierderi – se ridică la 13,5 mld. lei (3,5 mld. euro).

Comerţul este principala activitate a firmelor din top 100, fie că este vorba de comerţ alimentar (Kaufland, Carrefour, Lidl, Mega Image, Profi, Metro Cash&Carry sau Penny Market), comerţ cu carburanţi (reţelele de benzinării deţinute de OMV Petrom, Rompetrol, Lukoil sau MOL), comerţ cu cereale (marii traderi străini – Cofco, Ameropa, ADM Trading sau Cargill), comerţ auto (Renault sau Porsche România), comerţ cu medicamente (Mediplus, Farmexim, Fildas Trading), comerţ cu materiale de construcţii (Dedeman, Arabesque).

Industria este reprezentată la vârf de constructorii auto (Dacia şi Ford), dar şi de fabricile de componente auto, siderurgia vine abia pe locul 23 cu Liberty Galaţi, iar în zona de telecom toţi marii operatori sunt prezenţi în top.

Energia se află în top trei domenii ca şi prezenţă, după comerţ şi industria auto, cu un nucleu puternic de companii străine, dar şi cu cele mai valoroase companii de stat: Hidroelectrica, Romgaz sau Nuclearelectrica. Dacă statul deţine campioni ai profiturilor, tot el controlează şi firmele cu cele mai mari pierderi din top 100 (Complexul Energetic Oltenia sau Electrocentrale Bucureşti).

Automobile Dacia este cea mai mare companie din România după cifra de afaceri din 2019, cu vânzări de 24,6 mld. lei, însă pentru constructorul auto de la Mioveni anul trecut a adus prima scădere a vânzărilor după mai mulţi ani de creştere. Cu toate acestea, Dacia conduce detaşat în ierarhia după cifra de afaceri, iar rezultatele din 2019 vor rămâne şi pentru companie un reper la fel ca pentru toate celelalte businessuri din economie.

Companiile locale au început anul 2020 cu „un bagaj” în care au strâns trei ani consecutivi de creşteri „double digit”, cu marje de profit pe care nu le ating pe alte pieţe pe care activează, cu planuri de investiţii şi de expansiune. Criza generată de pandemia de Covid-19 a resetat însă toate aceste planuri, a determinat reaşezări rapide ale strategiilor şi a provocat companiile să gândească planuri pe termen scurt construite în principal pe siguranţa angajaţilor. Din acest punct de vedere, 2019 va fi anul reper pentru businessul românesc, în condiţiile în care în 2020 sectoare întregi precum HoReCa, turismul, piaţa de evenimente, transporturile sau energia sunt trase în jos de contextul sanitar.

Iar datele care vin, cele aferente anului 2020, în special rezultatele companiilor cotate la Bursă arată clar că acest an nu poate egala performanţele din 2019. Singura întrebare care rămâne este cât de mare va fi scăderea.

În cazul OMV Petrom, cel mai mare producător de petrol şi gaze din România, trimestrul al treilea din 2020 a adus primele pierderi de 41 mil. lei după 18 trimestre consecutive pe plus. În 2019, com­pania a făcut profit net de 3,6 mld. lei, iar în 2018 un profit net de 3,9 mld. lei, rezultate cu care OMV Petrom SA a condus în ultimii doi ani clasamentul câştigurilor din economia românească. Deşi Petrom vede primele pierderi după cele din T4/2015, Christina Verchere, CEO al grupului a spus în cadrul emisiunii ZF Deschiderea de astăzi că „aceste rezultate în al treilea trimestru sunt mai bune decât am crezut că ar fi atunci când eram la începutul trimestrului”.

„Avem trei priorităţi în cadrul managementului crizei şi ele vor fi aceleaşi în viitor. Una este sănătatea şi siguranţa angajaţilor şi a clienţilor noştri. Aceasta este prioritatea noastră principală şi ne asigurăm că aceştia sunt bine”, a spus executivul OMV Petrom în interviul acordat ZF.

Dincolo de cifre, siguranţa angajaţilor a fost preocuparea de bază a companiilor în acest an şi va continua să fie şi în 2020, iar mesajul celui mai puternic executiv din industria petrolieră arată impactul pe care criza sanitară îl are în scenariile cu care companiile lucrează în prezent. „Acum în prim plan este sănătatea şi bunăstarea angajaţilor, din cauza faptului că numărul de cazuri creşte. E nevoie ca oamenii să fie sănătoşi pentru ei şi pentru familiile lor. E nevoie de ei pentru a sprijini aprovizionarea cu energie şi sănătatea financiară a firmei, aşa că în centrul acesteia sunt angajaţii”, a arătat Christina Verchere.

În companiile din România lucrează peste 4,2 milioane de salariaţi, potrivit datelor de la Registrul Comerţului, care iau în calcul numărul mediu de angajaţi raportaţi de companii. În jur de 7% dintre salariaţi sunt angajaţi de o companie din top 100. Radiografia businessului din România arată că în timp ce toţi indicatorii financiari au crescut faţă de nivelul maxim atins în 2008, anul care a precedat criza financiară, numărul de salariaţi din economie este singurul care nu s-a mai apropiat de cifra înregistrată atunci.  

Cifra de afaceri totală a companiilor din România s-a majorat în 2019 cu peste 9%, la 1.716 mld. lei (362 mld. euro), al treilea an consecutiv când rata de creştere cumulată a vânzărilor s-a apropiat de 10%. Datele includ rezultatele a 731 de mii de firme care au depus bilanţul financiar pentru anul 2019 până la 21 septembrie 2020, menţionează reprezentanţii Registrului Comerţului. Peste rata de creştere a cifrei de afaceri s-a aflat anul trecut avansul proftului net, care a urcat cu 12,2% la 143,5 mld. lei (30 mld. euro), cel mai bun rezultat net atins vreodată de universul de companii din România. În condiţiile în care pierderile totale s-au majorat cu doar 8%, la 40,5 mld. lei, soldul de câştig net rămas în economie în 2019 a depăşit pentru prima dată 100 mld. lei. Spre comparaţie, în 2011, acelaşi sold era de 1,6 mld. lei, iar în 2008 înainte de precedenta criză economică se situa la numai 14,2 mld. lei. Criza economică din 2008 a lăsat urme adânci în economie, iar efectele ei s-au văzut constant timp de cinci ani în mediul de business local. Creşterile indicatorilor financiari erau fragile, iar orice măsură economică avea efect de roller-coaster în viaţa firmelor din mediul privat.

Ultimii trei ani însă, perioada 2017-2019, au adus cele mai bune rezultate financiare pentru companii, iar anul 2019 va rămâne punct de referinţă înaintea declinului generat de actuala criză provocată de această dată de o criză sanitară fără precedent.

Sursa: Registrul Comerţului

Notă: clasamentul include doar companiile al căror bilanţ financiar era depus până la 21 septembrie 2020. Topul ia în calcul doar entităţI fiscale, aşa cum sunt ele înregistrate în România şi nu include rezultate ale grupurilor de firme sau raportări consolidate. Topul ia În calcul doar companiile şi nu include bănci, companii de asigurĂăi sau societăţi de investiţii financiare.