Indiferent ce nume va purta, castigatorul confruntarii pentru BCR, cea mai mare banca romaneasca, va schimba decisiv atmosfera in sistemul bancar romanesc. Cum cred bancherii din Romania ca va arata piata bancara romaneasca cu un BCR administrat nu de stat, ci de un grup international?

O mica revolutie" - acestea sunt cuvintele care ar putea defini viitorul Bancii Comerciale Romane (BCR) dupa ce noul proprietar al bancii va demara schimbarile. Asa definea recent vicepresedintele uneia dintre cele mai importante banci romanesti etapa ce va urma in "viata" celei mai mari banci din sistem, ce detine acum aproape un sfert din piata bancara romaneasca.

Este insa la fel de clar ca privatizarea BCR va aduce schimbari nu doar pentru banca, ci si pentru tot sistemul bancar romanesc. In lupta intra de acum inca un important grup financiar international - fie ca el se numeste Erste Bank, sau Millennium bcp. La ora inchiderii editiei, intre bancheri, pariurile pe numele castigatorului de la BCR se faceau doar soptit - si nimeni nu s-a incumetat sa faca public vreun pronostic. Castigatorul se cunoaste insa de acum: conform calendarului privatizarii, pe 20 decembrie cei doi finalisti si-au depus ofertele finale, iar castigatorul a fost decis. Criteriul: suma oferita, in proportie de 100%. Asadar, la ora la care cititi acest articol, cerneala de pe contract ar trebui sa fie deja uscata.

Pariuri nu s-au facut. Dar la solicitarea BUSINESS Magazin, cativa bancheri au acceptat sa vorbeasca despre schimbarile pe care le va aduce privatizarea BCR. Schimbari care, spun ei, nu vor fi deloc de neglijat: atat banca in sine, cat si intregul sistem bancar vor simti din plin venirea unei noi forte internationale. In ce fel?

Va fi o schimbare "majora", spune Patrick Gelin, presedintele celui de-al doilea jucator din sistem, BRD-Société Générale. Cu o cota de piata de 14,2% (in functie de active), BRD este unul dintre jucatorii care ar putea profita de un eventual moment de stand-by pe care-l va aduce restructurarea activitatii la BCR. "Va dura probabil cateva luni pana cand efectele acestei operatiuni (privatizarii - n.r.) se vor simti pe piata", spune Gelin, pentru ca cel care va cumpara banca va avea nevoie de timp pentru a cunoaste mediul, a defini o strategie si a reorganiza in consecinta banca. Amploarea investitiei ii va obliga pe cumparatori sa incerce, crede el, sa isi amortizeze rapid investitia, "deci probabil vom asista la aplicarea unei strategii comerciale incisive", cu toate consecintele ce decurg de aici pe plan organizatoric.

Ce presupune restructurarea unei banci, in general? Modelul difera de la banca la banca, dar cu certitudine nu este de mica amploare. Spre exemplu, la Novosadska banka (Serbia), preluata de austriecii de la Erste Bank in august, procesul a demarat cu restructurarea board-ului de conducere. Au urmat mai apoi 15 proiecte de transformare, vizand, practic, toate departamentele bancii. Acest proces dureaza, conform programului, 18 luni, implicand atat angajati ai Novosadska banka (170), cat si angajati ai Erste Bank (70). Restructurarea a vizat insa si sucursalele bancii, personalul si sistemul informatic. Numele bancii a fost, de asemenea, schimbat.

Este doar un model, cu titlu de exemplu, dar se vede clar un lucru: procesul dureaza, si nu e deloc simplu.
Cu atat mai mult cu cat BCR nu este deloc o banca mica: are peste 364 de sucursale si agentii, si aproape 12.000 de angajati. "Cu certitudine administrarea si restructurarea unei astfel de afaceri de catre noul proprietar va cere timp, pentru ca e de lucru acolo", spune, sub garantia anonimatului, un bancher decis sa profite pe cat se poate de perioada ce va urma la BCR. "Si noi, dar si alte banci, vom incerca sa profitam de moment."

Ce e sigur, pana una alta, spune pe de alta parte Gelin, e ca in cele din urma, concurenta se va intensifica in folosul consumatorului roman. Motiv pentru care, adauga el, este salutara atat privatizarea BCR, cat si cea a CEC, chiar daca ele aduc unele constrangeri suplimentare pentru restul bancilor. Motivul? "Normele de functionare ale marilor banci romanesti vor fi de acum standardizate."

Un loc mai jos in topul bancar, controland 8,8%,din activele sistemului bancar de la jumatatea anului, si presedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, anticipeaza ca "noul actionar al BCR va schimba multe". Va urma, crede el "o etapa noua de restructurare si de innoire in toate directiile". Primul pas pentru oricine va veni la BCR va fi sa preia controlul.  "Este un pas care va avea impact asupra organizatiei, mai mult asupra aspectelor interne decat asupra celor externe."

Vor fi, adauga van Groningen, schimbari la toate nivelele: politica de creditare, produse si servicii, politica de personal, politica de gestionare a riscului, modificari operationale  sau la nivelul retelei de distributie. Cum simte Raiffeisen concurenta pe care o va aduce noul jucator? Concurenta de pe piata este importanta, "cu cat e mai mare cu atat ne forteaza sa fim si noi mai buni", crede Groningen. Principalul impact pozitiv asupra sistemului bancar a trecerii BCR in maini private (fie ele austriece sau portugheze) tine, in opinia presedintelui Bancpost, Mihai Bogza, de faptul ca statul "iese din joc".

Indiferent de cat de mica sau mare a fost influenta statului in activitatea bancii (si implicit a sistemului bancar) pana acum, perceptia ca "BCR era banca de stat" a existat intotdeauna, explica Bogza. Motiv pentru care, in opinia sa, "prin iesirea statului, climatul pare mai concurential". Iar concurenta e "foarte in regula sa fie", pentru ca ea are un rol de potentare a activitatii din sistemul bancar. "Cand un jucator ridica standardele, toti se simt nevoiti sa o faca", explica Bogza.

Iar venirea unui nou jucator international nu-l sperie, daca nu de alta, dar macar pentru ca in Romania exista deja "grupuri chiar mai mari decat cei care vin acum prin BCR". Concurenta este deja acerba, spune el, in conditiile in care 39 de institutii de credit ofera, practic, aceleasi produse. "In fiecare oras mai rasarit, clientul are posibilitatea sa aleaga cel putin intre cinci sau sase banci." Iar pentru viitor, nu e deloc exclus sa mai vina si alte grupuri internationale, data fiind tendinta de concentrare ce se simte acum in sistem.

Astfel ca, adauga si Dan Pascariu, presedinte HVB Bank, "in urmatorii cativa ani, in jur de 80% din cota de piata va fi detinuta de primii cinci competitori". Banca pe care o conduce a fuzionat recent cu Banca Tiriac, fiind la randul ei cumparata (la nivel international) de italienii de la Unicredit. Impreuna, cei trei jucatori vor forma o noua banca ce va lupta pentru locul trei din sistemul bancar romanesc, cu active totale de aproximativ 3 miliarde de euro.

Nu contesta nimeni ca lucrurile se vor schimba  dupa ce noul proprietar isi va intra in drepturi. Indiferent insa cine va fi acesta si de cat de ample vor fi schimbarile aduse de el, "BCR va ramane cea mai mare banca romaneasca si un competitor foarte puternic pentru noi", dupa cum admite van Groningen. Dar "pentru noi" poate, la fel de bine, sa insemne pentru intreg sistemul bancar. Cel putin atata vreme cat raportul dintre cota de piata a BCR si a urmatorului concurent este de aproape doi la unu.