În 23 octombrie 2017, deci acum peste 3 ani, am scris un articol destul de controversat: „Corelaţia dintre apariţia low-cost-urilor şi scăderea natalităţii”.

Pentru a atrage mai mult atenţia, pe zf.ro am schimbat titlul original cu „Pamperşi sau o plimbare la Roma în weekend cu 10 euro? Cum au ajuns low-cost-urile aeriene să reducă natalitatea din România”, un titlu extrem de criticat.

În 2020 ne-am trezit cu o criză total neaşteptată şi total surprinzătoare prin modul în care a venit.

Nimeni nu s-a gândit vreodată că în secolul 21 putem fi închişi în casă din cauza unei pandemii, dar, cu asta ne-am confruntat cu toţii.

Această perioadă de lockdown, în care lumea nu a mai putut să călătorească deloc, a adus şi nişte lucruri surprinzătoare: o creştere a natalităţii. În decembrie 2020 s-au născut 15.857 de copii în România, în creştere cu 433 de copii faţă de decembrie 2019 şi în creştere cu 2.103 faţă de noiembrie 2020. Copiii născuţi în decembrie au fost concepuţi în martie, atunci când a venit criza şi a început perioada de lockdown.

O întrebare valabilă este legată de motivaţia cuplurilor de a concepe şi de a avea un copil într-o perioadă de criză, într-o perioadă de pandemie despre care nu ştiam nimic.

În articolul din octombrie 2017 am scris că oamenii fac mai mulţi copii când vremurile sunt grele, şi mai puţini în perioadele când o duc mai bine, chiar dacă din punct de vedere social şi economic este o contradicţie.

În mod cert, corelaţia dintre scăderea natalităţii din ultimul deceniu şi apariţia low-cost-urilor şi a city-break-urilor este exagerată, dar are un sâmbure de adevăr care s-a reconfirmat acum. Bineînţeles că numărul crescut de naşteri din decembrie nu va inversa un trend demografic, social şi economic cu care ne confruntăm.

În 2020 numărul de naşteri din România a fost de 178.124, faţă de 201.995 în 2015 şi 200.000 în 2010. În 1990, în România se năşteau 314.766 de copii, deci în 30 de ani am pierdut 100.000 de copii pe an.

Va fi interesant de urmărit care va fi numărul de naşteri din ianuarie 2021, care ar corespunde conceperii copiilor în aprilie 2020, adică o lună plină de lockdown, numărul de naşteri din februarie 2021, care corespunde conceperii copiilor în luna mai 2020, adică a doua lună de lockdown.

S-ar putea ca 2021 să fie un an care să ne aducă o creştere a numărului de naşteri după ani întregi de scădere, dar dincolo de asta rămân întrebările, explicaţiile legate de creşterea numărului de naşteri în perioadele de criză.

Editorialul care a apărut în Business MAGAZIN în octombrie 2017

Corelaţia dintre apariţia low-cost-urilor şi scăderea natalităţii

De ce scade natalitatea în România? De la 315.000 de copii, cât se năşteau pe an în 1990, am ajuns în 2016 la 190.000. În acest timp, de la 23 de milioane câţi erau în România în 1990, am ajuns la 19 milioane. Peste 3 milioane de români au plecat să lucreze în afară, dintre care cel puţin 30-40% sunt femei.

Trendul de scădere a natalităţii este vizibil, fiind susţinut de anumite schimbări sociale, culturale, demografice, de apariţia unor joburi în middle management şi de top la care au acces femeile, ceea ce implică faptul că decizia de a face un copil trece pe locul 2; la fel de bine, acest lucru susţine şi ieşirea mult mai uşoară dintr-o relaţie, dar şi creşterea salariilor.

Acum câteva săptămâni, jurnalistul Cristian Tudor Popescu – CTP – a făcut din nou carieră, cu următorul comentariu: „Copiii se fac pentru părinţi. Dacă îmi spuneţi mie că cei care fac copii au în cap perpetuarea speciei sau demografia României... o să vă spun ceva greu de înghiţit. Oamenii fac copii când au un grad ridicat de insatisfacţie în legătură cu propria lor existenţă în această viaţă. Când oamenii au o viaţă foarte încărcată, foarte completă profesional, sentimental, personal, nu mai simt nevoia să facă copii. Cei care fac copii mulţi sunt săraci, nemulţumiţi în raport cu societatea, care nu au reuşit să realizeze lucrurile pe care le-au dorit şi încearcă să transfere ratarea lor copiilor: să facă el/ea ce nu am făcut eu, să aibă el/ea ce nu am avut eu şi mai ales să am un sprijin la bătrâneţe”, a spus el la Digi24.

Adică oamenii fac mai mulţi copii când vremurile sunt grele şi mai puţini în perioadele când o duc mai bine. Din punct de vedere economic, e o contradicţie.

Am încercat să mă uit la câţiva indicatori pe care eu îi consider relevanţi pentru România ultimilor 15 ani care să explice, justifice scăderea natalităţii mai mult decât simpla numărare a copiilor care se nasc.

Pentru mine, cel mai interesant indicator economic versus scăderea natalităţii este legat de creşterea explozivă a transportului aerian în România şi apariţia low-cost-urilor.

Nu ştiu dacă aţi observat, dar fetele tinere, urbane, cu laptop în spate, cu căşti la urechi, care ştiu totul despre ce este la H&M, Zara, Stradivarius, Bershka sau buticurile de haine în serie limitată plus ce mai se mai găseşte pe site-urile online, vânează tot timpul ofertele liniilor aeriene low-cost pentru a merge în vacanţă sau în city-break-uri.

Subiectul de discuţie la mese este legat de numărul de oraşe sau în câte ţări au fost, cum au ajuns acolo cu low-cost-ul, adică cu 10-20-30-40-50 de euro, cum faci legăturile între avioane să pleci de la Bucureşti sau din Cluj într-o locaţie din vestul Europei, iar de acolo să ai alte bilete low-cost pentru altă destinaţie.

Dacă cei de la IT ar primi ordin într-o multinaţională să taie accesul la Vola sau la site-urile liniilor aeriene, s-ar face instantaneu grevă.

În 1999, numărul total de pasageri pe liniile aeriene din România a fost de 2,07 milioane. În 2000 a fost de 2,35 milioane. În 2005 a fost de 4,3 milioane. Trebuie spus că din 2005 şi-au făcut apariţia în România low-cost-urile. În 2006 aveam 5,49 milioane; în 2008 am ajuns la 9 milioane, în 2010 am urcat la 10 milioane, deşi s-au tăiat salariile şi era criză economică, în 2014 am ajuns la 11,8 milioane, în 2015 la 13,3 milioane, iar în 2016 la 16,4 milioane.

Dacă punem în acelaşi tabel, într-o altă coloană, evoluţia salariului mediu, vom vedea că de la 213 lei în 2000 am ajuns la 746 de lei (180 - 200 de euro) în 2005 şi 2.300 de lei (500 - 550 de euro) în 2016/2017.

Salariul mediu din Bucureşti depăşeşte în acest moment 3.000 de lei net, în Cluj sau Timişoara este la

2.600 – 2.800 de lei.

Dacă lucrezi în IT, în bancă, în multinaţionale, salariul mediu este mai mare cu 30-100%.

Vârsta medie când apare primul copil a ajuns în 2016 la 28,6 ani în urban, faţă de o medie naţională de 26,9 ani.

În 2008, vârsta medie pentru primul copil în urban a fost de 27 de ani, cu o medie naţională de 25,5 ani. În 2000, vârsta medie urbană pentru primul copil a fost de 24,9 ani, cu o medie naţională de 23,7 ani. În 1990, media în urban a fost de 23,7 ani, cu o medie naţională de 22,3 ani. În 1980, vârsta medie urbană pentru primul copil a fost de 23,7 ani, cu o medie naţională de 22,6 ani.

În 2016, băieţii s-au căsătorit la 30,8 ani, iar fetele la 27,6 ani. În 1990, băieţii se căsătoreau la 25 de ani, iar fetele la 20 de ani.

Conform ultimelor date europene, în România fetele pleacă de acasă la 25 de ani, o vârstă în scădere, iar băieţii la aproape 30 de ani, o vârstă în creştere.

Datele statistice, dar şi de atitudine, arată că fetele devin din ce în ce mai independente, luptă să aibă propriii bani, vor să călătorească, să vadă lumea, vor să aibă propriul apartament înainte să se căsătorească, vor să aibă propria maşină, se luptă pentru poziţii mai bune în companii şi pentru salarii mai mari.

Apariţia multinaţionalelor din 2000 încoace, odată cu investiţiile străine, a deschis o piaţă extraordinară pentru fete, care şi-au găsit joburi în clădiri de birouri, cu spaţii curate, unde pot să poarte zilnic haine în trend, moderne, colorate, cu design de top, dar cu un preţ mai redus (conceptul lui Zara affordable luxury) fără să se mai gândească, ca mama sau bunica lor, că trebuie să ţină şi anul viitor.

Când ai posibilitatea să zbori şi să ajungi cam unde vrei cu low-cost-ul, multor fete (şi băieţi) nu le mai arde de făcut copii, ci vor să se plimbe în întreaga lume, să poarte cele mai cool haine, să iasă la terasă sau la Starbucks cu prietenele sau să petreacă în cluburi.

Ironic dar şi realist, apariţia directă, de doi ani, a lui Ryanair în România, cel mai puternic low-cost din lume, ne face să fim mai puţini.