În contextul actual al slăbi­ciu­nii economice şi scumpirilor dra­matice, monedele est-europene pierd din putere, putând crea şi mai multă inflaţie, scrie Ziarul Financiar.

Monedele pieţelor emergente se îndreptau la finalul săptămânii trecute către cel mai puternic avans în raport cu dolarul din luna iulie, însă monedele din Europa de Est nu au avut parte de creşteri după o săptămână neobişnuit de turbulentă în regiune, potrivit Bloomberg.

În timp ce activele mai riscante au fost în mare măsură impulsionate de datele privind inflaţia din SUA şi semnele de stabilizare din China, investitorii sunt mai precauţi cu privire la pieţele est-europene din cauza erodării diferenţei de dobânzi ce le făcea activele mai atrăgătoare.

O intervenţie verbală din partea guvernului din Varşovia a dat zlo­tu­lui polonez un impuls temporar, însă efectele acesteia s-au disipat rapid.

Din rândul celor 23 de monede de pieţe emergente monitorizate de Bloomberg, coroana cehă şi zlotul polonez s-au numărat printre cele mai slab performante în raport cu dolarul şi euro.

Şi pentru forintul maghiar profeţiile sunt negre, notează Daily News Hungary. Equilor Investment Consultant se aşteaptă ca forintul să piardă în continuare din valoare în lunile următoare, acesta putând atinge pragul psihologic de 400 de unităţi în raport cu euro până la finalul anului.

Banca Centrală Europeană a majorat dobânzile la cote istorice săptămâna trecută, moneda unică europeană având de suferit drept urmare a deciziei.

Monedele est-europene vor suferi cele mai însemnate deprecieri de pe pieţele emergente dacă euro va continua să scadă, având în vedere expunerea economică ridicată a acestora la zona euro, se arată într-o notă a Goldman Sachs, relatează Bloomberg.

Moneda euro se îndrepta la finalul săptămânii trecute către cea mai lungă perioadă de pierderi de la introducerea acesteia pe fondul pariurilor că BCE şi-a încheiat ciclul de majorări de dobânzi.

Fondurile de hedging au cele mai negative poziţii privitoare la euro de la începutul anului, iar analiştii îşi revizuiesc în jos estimările de sfârşit de an pentru monedă.

În plus, Polonia şi Ungaria şi-au început deja ciclurile de relaxare a politicii monetare, în timp ce Cehia cântăreşte când să pornească pe aceeaşi cale, făcând monedele aces­tor ţări mai puţin atractive pentru investitori.

„Ne menţinem poziţiile short cu privire la zlot“, au scris analiştii Citigroup într-o notă adresată clienţilor.

Moneda poloneză s-a depreciat puternic după ce banca centrală a ţării a anunţat o reducere peste aşteptări a dobânzii de referinţă. Cresc speculaţiile pe pieţe că strategii vor fi nevoiţi să-şi încetinească planurile de relaxare a politicii monetare.

Ceea ce s-a întâmplat cu zlotul este un semnal clar privind modul în care astfel de decizii legate de dobânzi pot afecta credibilitatea băncilor centrale, a declarat recent Ludwik Kotecki, membru al consiliului monetar al băncii poloneze.

În Cehia, Jan Prochazka, membru al băncii centrale, a declarat că banca trebuie să evite reducerea dobânzilor prea curând în condiţiile în care presiunile inflaţioniste sunt în continuare „foarte puternice“.

Analiştii anticipează perspective mai slabe pentru monedele est-europene în următorul an pe fondul reducerilor de dobânzi, dar şi din cauza faptului că economiile regiunii se redresează lent după ce inflaţia ridicată din ultimii ani a redus cheltuielile consumatorilor şi a apăsat asupra fabricilor.