Parlamentul European a adoptat marţi, cu 479 voturi „pentru”, 97 voturi „împotrivă” şi 43 abţineri, revizuirea regulamentului referitor la sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinaţiei terenurilor şi silviculturii (LULUCF).

Acesta urmăreşte îmbunătăţirea absorbanţilor naturali de carbon pentru ca Uniunea Europeană să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 şi pentru a îmbunătăţi biodiversitatea, aşa cum prevede Pactul verde european.

Obiectivul Uniunii Europene pentru 2030 referitor la absorbţiile nete de gaze cu efect de seră (GES) în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinaţiei terenurilor şi silviculturii va fi stabilit la 310 milioane de tone de CO2 echivalent, o cantitate cu aproximativ 15% mai mare decât cea vizată actual.

Noul obiectiv al Uniunii ar trebui să reducă, până în 2030, emisiile de gaze cu efect de seră din Uniune cu circa 57% (faţă de obiectivul precedent de 55%), comparativ cu nivelurile din 1990.

Toate ţările Uniunii vor avea obiective obligatorii la nivel naţional pentru 2030 referitoare la absorbţiile şi emisiile din LULUCF pornind de la nivelurile recente de absorbţie şi de la potenţialul lor de creştere. Normele actuale se vor aplica până în 2025, iar ţările Uniunii vor trebui să se asigure că emisiile din sectorul LULUCF nu depăşesc cantitatea de emisii absorbite.

Din 2026, ţările Uniunii vor avea un buget pe patru ani, pentru perioada 2026-2029, în loc de obiective anuale obligatorii.

Ţările Uniunii pot cumpăra sau vinde credite pentru absorbţii în cadrul LULUCF şi al Regulamentului privind partajarea eforturilor pentru a-şi atinge obiectivele. Ţările Uniunii vor primi compensaţii prin intermediul unui mecanism dedicat, în cazul producerii unor dezastre naturale, cum ar fi incendiile forestiere.

Monitorizarea, raportarea şi verificarea emisiilor şi absorbţiilor vor fi îmbunătăţite, inclusiv prin folosirea mai multor date geografice şi a teledetecţiei. Astfel, vor putea fi urmărite cu mai multă precizie progresele înregistrate de ţările Uniunii în vederea atingerii obiectivelor lor.

Statele membre vor fi obligate să ia măsuri corective dacă progresele făcute în vederea atingerii obiectivelor lor nu vor fi suficiente. Se va aplica şi o sancţiune în caz de neconformitate: la ţinta lor pentru 2030 se va adăuga 108% din nivelul de GES care depăşeşte bugetul prevăzut pentru perioada 2026-2029. Pentru a se asigura că obiectivul Uniunii Europene este atins, Comisia va înainta un raport intermediar în termen de şase luni de la prima evaluare la nivel mondial convenită în temeiul Acordului de la Paris. Dacă va fi cazul, Comisia va prezenta propuneri legislative.

„Absorbanţii din Uniunea Europeană au înregistrat un declin în ultimul deceniu. Această lege va obliga sectorul exploatării terenurilor să contribuie la combaterea crizei climatice. Acum avem un obiectiv mai ambiţios şi o serie de garanţii, precum date de o calitate superioară şi cerinţe de raportare mai stricte, mai multă transparenţă, dar şi o revizuire până în 2025. Actul legislativ ia în considerare, în premieră, atât biodiversitatea, cât şi criza climatică. Ţările Uniunii vor trebui să ţină cont, la rândul lor, de principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative»”, a declarat, după vot, raportorul Ville Niinistö (Verzi/ALE, Finlanda).

Textul trebuie să fie aprobat oficial de către Consiliu, va fi apoi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi va intra în vigoare după alte 20 de zile.