România avea anul trecut 1,35 milioane de locuri de parcare publice, faţă de 1,29 milioane în 2022, iar primăriile au încasat 452 milioane lei din utilizarea acestora şi din amenzi, în creştere cu 42%, potrivit unei analize a integratorul de soluţii inteligente la cheie Vegacomp Consulting şi Parking Data.

Din suma totală, Bucureştiul generează aproximativ 40%, având  300.359 locuri de parcare publice.

La nivel national, veniturile obtinute de primării din amenzi pentru nerespectarea regulamentului de parcare  au totalizat 12 milioane lei.

„În cei 5 ani de analiză, vedem anul 2022 ca un an de cotitură pentru evoluţia parcărilor din Bucuresti. Observăm, astfel, o creştere a numărului locurilor de parcare de doar 23% - de la 244.342 în 2020 la 300.359 în 2023 - şi o creştere a veniturilor de aproape 7 ori în 5 ani, în 2023 fiind duble faţă de anul precedent”, a declarat Cornel Bărbuţ, CEO al Vegacomp Consulting.

Tariful pentru parcările de reşedinţă variază între 30 şi 120 lei în localităţile mici, respectiv între 70 şi 600 lei în oraşele mari. Pentru abonamente, preţurile de închiriere variază între 15 lei/lună şi 1.000 lei/lună. Aceste tarife s-au păstrat şi în 2023, modificările fiind insesizabile faţă de anul anterior.

Tariful orar de ocupare pentru parcările publice cu plată variază între 1 şi 5 lei, cu excepţia Clujului şi Oradei, unde limita maximă ajunge la 10 lei.

“Am continuat şi în acest an să colectăm date şi cu privire la cea de-a treia sursă de venituri din parcări, provenind din serviciile adiacente parcărilor, cum ar fi ridicarea maşinilor parcate neregulamentar sau blocarea roţilor maşinilor şoferilor care nu au plătit taxa de parcare. Aceste venituri au fost în 2023 de 9,15 milioane lei, iar în 2022, de 7,71 milioane lei. În acest clasament avem Craiova lider, urmat de Sectorul 4 şi, foarte aproape, Constanţa”, adaugă Bărbuţ.

O evoluţie încurajatoare este înregistrată la nivelul locurilor dedicate persoanelor cu dizabilităţi, care ajung la 33.729, faţă de cele 29.218 din 2022 sau faţă de 13.728 în 2019.

După numărul locurile de parcare disponibile, Bucureştiul conduce detaşat, tratat comasat la nivel de primărie general şi sectoare, cu 300.359 locuri de parcare în 2023.

Defalcat, Timişoara ocupă prima poziţie, cu 83.500 locuri publice de parcare, urmată de Sector 3 cu 80.363 de locuri şi Braşov cu 66.161 locuri de parcare. Următoarele 4 oraşe îşi păstrează locurile şi ordinea din anul anterior: Iaşi, Cluj, Craiova şi Piteşti.

1. Timişoara, 83.500
2. Sector 3, 80.363
3. Braşov, 66.161
4. Sector 4, 65.268
5. Iaşi, 58.893
6. Sector 6, 49.193
7. Bucureşti, 45.280
8. Cluj-Napoca, 42.596
9. Craiova, 42.179
10. Piteşti, 40.751

În topul parcărilor inteligente , pe primul loc era în 2023 Iaşi, cu 1.042 de locuri, urmat de Craiova cu 1.026.

Potrivit autorilor analizei, mobilitatea urbană în România a fost mult timp dominată de maşini şi transport public, dar în ultimii ani bicicletele au câştigat teren ca mijloc de transport alternativ.

Clasamentul locurilor de parcare tip bike box pentru biciclişti este condus de:

1. Cluj-Napoca, 19 parcări şi 928 locuri
2. Sector 6, 17 parcări, 700 locuri
3. Bacău, 14 parcări, 336 locuri
4. Timişoara, 9 parcări, 140 locuri
5. Braşov, 3 parcări, 125 locuri
6. Sector 3, 3 parcări, 64 locuri
7. Sector 2, 3 parcări, 60 locuri
8. Iaşi, 1 parcare, 50 locuri
9. Vaslui, 1 parcare, 50 locuri
10. Livezeni, 1 parcare, 25 locuri

Ca metodologie, raportul se axează pe adrese trimise la 325 de primării din România, dintre care au răspuns solicitării un număr de 310 oraşe, faţă de 304 în ediţia anterioară. Pentru Bucureşti, au fost incluse şapte primării în acest raport. Documentul include informaţiile prelevate de la primării, verificate şi comparate cu raportările precedente şi din alte surse relevante, în perioada 1 august – 15 septembrie 2024.