România este în risc de infringement pentru necolectarea datelor de monitorizare a calităţii aerului, au anunţat, miercuri, în Comisia pentru mediu a Camerei Deputaţilor, reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), se arată într-un comunicat al USR.

Preşedintele ANPM, Laurenţiu Păştinaru, a fost chemat în Parlament, la solicitarea USR, pentru a prezenta modul de funcţionare a staţiilor de monitorizare a calităţii aerului, în contextul sesizărilor repetate apărute în spaţiul public care atrăgeau atenţia că multe dintre acestea nu funcţionează.

„Preşedintele ANPM nu a reuşit să răspundă în mod convingător întrebărilor care i-au fost puse pe această temă şi a arătat că instituţia pe care o conduce nu are atribuţii de mentenanţă în cazul staţiilor de monitorizare a calităţii aerului. Aceste atribuţii sunt în prezent la Ministerul Mediului, care trebuie să modifice de urgenţă legislaţia, pentru ca ANPM să aibă toate atribuţiile necesare în cazul măsurării calităţii aerului în România”, a relevat sursa citată.

„Poluarea aerului ne costă amenzi uriaşe la nivel european prin proceduri de infringement şi, mai important decât orice, ne omoară cu zile. 29.000 de români mor anual prematur din cauza poluării aerului. Este clar că astăzi sistemul nu funcţionează. Din peste 180 de staţii, doar aproximativ 40 colectau date complete acum două săptămâni. Este un eşec. Astăzi, reprezentanţii ANPM au spus că doresc să primească şi atribuţii cu privire la mentenanţa staţiilor de colectare a calităţii aerului, dar şi bugetele necesare. Vom face toate demersurile necesare ca acest lucru să se întâmple pentru a nu ne mai afla pe viitor în situaţia în care românii să nu ştie dacă respiră un aer otrăvit sau curat”, a declarat deputatul USR Diana Buzoianu, vicepreşedinte al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic a Camerei Deputaţilor.

Problemele legate de monitorizarea calităţii aerului au apărut din cauza nesemnării contractelor de mentenanţă pentru staţiile de monitorizare, deşi data de expirare a acestora era cunoscută la nivelul Ministerului Mediului, se mai arată în comunicat.

„De ce am avut nevoie de 2 ani de zile pentru semnarea unor contracte de mentenanţă pentru staţiile de monitorizare a calităţii aerului, contracte despre care se ştia când urmează să expire? Se ştia că de la sfârşitul anului 2021 nu mai existau contracte de mentenanţă semnate pentru staţiile de monitorizare. La nivelul Bucureştiului, de exemplu, nu se mai colectau date din noiembrie 2021 prin acele staţii. Cineva trebuie să răspundă pentru că în tot acest timp noi nu am ştiut ce fel de aer respirăm, pentru că nu au fost colectate date cu privire la calitatea aerului”, a mai arătat Diana Buzoianu.