Sistemul de curăţare, care funcţionează în mod similar cu aspiratoarele-robot de acasă, a fost capabil să vadă deşeurile de pe fundul mării şi să se deplaseze spre ele.

O sticlă de plastic a devenit primul deşeu oficial care a fost ridicat de pe fundul mării. Această serie de teste reprezintă un mic pas spre obiectivul umanităţii de a curăţa, printr-o soluţie rentabilă, fundul mărilor şi oceanelor, unde se găsesc peste 90% din deşeurile marine.

Sistemul de curăţare a deşeurilor este compus din roboţi subacvatici, o navă de suprafaţă şi o dronă care lucrează împreună. Iniţial, roboţii subacvatici şi dronele localizează şi identifică deşeurile de pe fundul mării, utilizând senzorii şi inteligenţa artificială. Atunci când sunt detectate deşeuri, un robot subacvatic echipat cu un dispozitiv de prindere este trimis să le colecteze. Sistemul este în curs de dezvoltare începând de acum doi ani în cadrul proiectului SeaClear (SEarch, identificAtion and Collection of marine Litter with Autonomous Robots), finanţat din fonduri europene, care reuneşte cercetători şi companii din cinci ţări europene.

În luna octombrie a acestui an, trei componente-cheie ale sistemului au fost testate în condiţii acvatice reale: robotul de inspecţie subacvatică, un prototip de al sistemului de prindere şi o dronă aeriană. "Am mers într-o zonă turistică din Croaţia, insula Lokrum de lângă Dubrovnik, care este unul dintre primele locuri pe care dorim să le curăţăm odată ce sistemul SeaClear va fi pe deplin operaţional", a declarat profesorul Lucian Buşoniu, din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj Napoca, coordonatorul echipei româneşti.

Cu ocazia acestui prim test, robotul SeaClear a adus la suprafaţă şi primul deşeu „oficial”: o sticlă de plastic. Evenimentul a avut loc în timpul unui test dintr-o a doua locaţie, tot în apropiere de Dubrovnik, Croaţia, dar cu apă mai puţin limpede. Echipa a testat un prototip de dispozitiv de prindere, printat 3D, pentru a identifica funcţionarea în condiţii reale, precum şi punctele slabe ale design-ului care determină ruperea instrumentului. Pentru a avea o dovadă a conceptului, cercetătorii au folosit un alt tip de dispozitiv de prindere, deja existent pe piaţă, şi au reuşit să adune cu succes gunoiul sub apă.

Testul a fost important şi pentru partea de software a proiectului. "Conceptul este simplu în esenţă şi nu se deosebeşte cu mult de roboţeii de curăţenie de acasă", spune profesorul Lucian Buşoniu, de la Universitatea Tehnică din Cluj, România, care coordonează efortul de identificare a deşeurilor în cadrul proiectului european. "Cu toate acestea, complexitatea poziţionării şi controlului robotului, precum şi a identificării şi colectării gunoiului este mult mai ridicată, iar obiectivele sistemului sunt mult mai dificil de atins. A fost aşadar important să testăm conceptul, iar acum trebuie să analizăm toate seturile de date provenite de la camere, sonar şi senzorii de poziţionare a robotului, pentru a îmbunătăţi software-ul."

În luna septembrie a anului 2020, o acţiune de curăţare a deşeurilor marine exclusiv umană care a avut loc în aceeaşi zonă de testare, în apropiere de insula Lokrum, a dus la colectarea de către 17 scafandri a peste 88 kg de deşeuri de pe fundul mării într-o perioadă de o oră. Când va fi finalizat, sistemul SeaClear ar trebui să obţină rezultate similare cu o intervenţie umană minimă.

SeaClear este un proiect european finanţat prin programul Orizont 2020, care a fost lansat la 1 ianuarie 2020. Acesta se desfăşoară până în decembrie 2023. Bugetul total este de aproximativ 5 milioane euro. Echipa proiectului este formată de 49 de cercetători din opt parteneri din cinci ţări.

Cei opt parteneri sunt: TU Delft, Autoritatea Portuară din Hamburg, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca,Subsea Tech, TU München, Fraunhofer CML, Universitatea din Dubrovnik şi Agenţia Regională DUNEA din Croaţia.

video: https://www.youtube.com/watch?v=lPtdVpfnZ5w