Si mai acuta apare insa evolutia sa din ianuarie-februarie privita prin prisma aprecierilor analistilor; ei spun ca, pentru economie, o apreciere "suportabila" ar fi de circa 6% pentru tot anul (Florin Catu, ING Bank). Si totusi, saptamana trecuta, cand leul a mai trecut peste un prag psihologic, cel de 3,5 lei/euro, BNR nu a facut nimic pentru a-l opri, spun dealerii. Si asta desi in trecut ea "a sustinut in mai multe randuri euro" atunci cand a ajuns la pragul de 3,5, explica dealerul-sef de la Bancpost, Dorin Badea.

Ce va urma? Cum se vede din camera de dealing si din birourile analistilor evolutia viitoare a leului? Chiar daca saptamana trecuta euro n-a stat sub nivelul de 3,5 decat o singura zi, pe 21 februarie, revenirea sub acest nivel "este foarte probabila in orice moment", crede analistul Florian Libocor de la BRD. Mai mult de atat, adauga el "o tentativa la 3,45 lei va avea loc undeva in a doua jumatate a lunii martie". Moment in care, spune Libocor, "nu mizez pe o pozitie neutra a BNR".

Altfel spus, cam acolo ar putea fi un prag de "suportabilitate" al bancii centrale, unde aceasta va interveni - dar nu obligatoriu - pe piata valutara pentru a incetini aprecierea leului. Ce a dus euro sub 3,5 lei? In opinia analistului de la BRD, coborarea sub acest nivel, "considerat psihologic, a survenit ca urmare a cresterii ofertei de valuta (si/sau intrari de valuta)". Extra-oferta poate avea ca motor, in opinia lui, atat o sursa interna sanatoasa - rezultatul exportului, spre exemplu -, cat si o sursa externa - rezultatul mentinerii prospectiilor pozitive privind evolutia economiei. "Nu in ultimul rand", adauga Libocor, "trebuie sa se tina seama de aprecierile FMI, ce ofera suport unei miscari de apreciere a leului".

Prezenta la Bucuresti in februarie, misiunea FMI a recomandat BNR sa permita continuarea aprecierii leului, iar eventualele interventii pe piata sa fie orientate doar catre reducerea unor volatilitati excesive. Recomandarile FMI par sa indemne banca centrala sa renunte in mare masura la preocuparea pentru evolutia cursului. In opinia expertilor de la FMI, principala parghie pentru combaterea presiunilor inflationiste ar trebui sa o reprezinte dobanzile, sugerand "cresteri semnificative" ale ratelor atat la dobanda de politica monetara, cat si la nivelul dobanzii efective de sterilizare.

Zis si facut: banca centrala a decis deja majorarea ratei dobanzii de politica monetara cu un punct procentual, pana la 8,5%. Oficialii BNR au anuntat si ca vor folosi intreg arsenalul pe care-l au pentru a-si atinge tinta de inflatie. Tinta care pentru 2006 a fost stabilita la 5% plus sau minus 1%, iar pentru 2007 la 4% cu aceeasi variatie. Totusi, pentru 2006, chiar si guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a admis ca nu exclude o deviatie pana la 6,5%.

Dar aceeasi dobanda mai mare care ajuta BNR sa lupte cu inflatia, poate aduce din nou in Romania - si se pare ca deja o face - fonduri straine in cautare de castiguri. Practic, dobanzile pe care aceste fonduri le pot obtine plasand banii in Romania sunt cu mult mai mari decat cele din SUA sau cele din UE. "Cresterea dobanzii a atras fonduri ale nerezidentilor", spune Dorin Badea, dealerul-sef de la Bancpost, "iar cursul euro a fost dus sub 3,5 exact de aceste fluxuri noi de bani de afara". Dar, adauga el, aprecierea leului este si o "evolutie istorica" pentru februarie, pentru ca in ianuarie-martie au loc o serie de plati comerciale care presupun schimbarea valutei in lei. Ceea ce, in final, duce la o apreciere a leului. "Era, asadar, o tendinta asteptata", concluzioneaza Badea.

Ca aprecierea leului era o evolutie normala este de acord si economistul-sef de la ING Bank, Florin Catu: "Perspectiva unei politici monetare mai restrictive lasa loc pentru o astfel de evolutie". Cresterea dobanzii si "tonul dur al bancii centrale", spune Catu - care a anuntat ca urmareste ca obiectiv principal inflatia si va utiliza toate armele din dotare pentru a-si atinge tintele - au creat interes pentru leu.

Si atunci, de ce aprecierea leului peste 3,5 a avut saptamana trecuta "o viata atat de scurta", de doar o zi? Catu spune ca ceea ce a saltat, din nou, euro peste acest nivel a fost "o marcare a profitului" din partea unora dintre fondurile prezente deja in Romania. Astfel, pe 22 februarie, raportul de schimb a revenit peste 3,5 lei/euro, pe fondul cumpararilor de valuta din piata interbancara, pe care dealerii bancilor le pun pe seama jucatorilor straini care au dorit sa-si incaseze profiturile din jocul pe curs.

Miscarea este insa doar una de conjunctura, adauga analistii, pentru ca iesirea acestor fonduri (care a dus din nou la aprecierea euro) nu inseamna ca piata nu mai este interesanta. "Au pierdut in alte parti, iar marcarea profiturilor in Romania a fost, cumva, doar o miscare de contra-balansare a acestor pierderi", adauga Catu. Aceeasi opinie vine si din partea analistului-sef de la ABN Amro, Radu Craciun, care spune ca "a fost o miscare in regiune", ce nu tine in mod direct de conjunctura din tara noastra, dar ne afecteaza.

Cat de mult se va mai aprecia cursul? "Depinde de cat va fi de ferma si hotarata banca centrala in fata celor pe care aprecierea leului ii afecteaza", crede Florin Catu. Aprecierea leului ii afecteaza in principal pe exportatori, care isi vad incasarile pentru marfa vanduta in afara decimate de un euro mult mai ieftin in tara. Deja, saptamana trecuta, exportatorii au reactionat la aprecierea leului. Dupa dublul soc din 2005, respectiv aprecierea monedei nationale si cresterea cu 20% a pretului la utilitati", declara secretarul general al Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR), Mihai Ionescu, "inceputul de an debuteaza cu o depreciere a euro cu circa 2.000 de lei vechi si o noua ajustare a pretului la energie electrica si gaze.

"Efectele s-au resimtit si se vor resimti si in acest an asupra tuturor firmelor exportatoare romanesti sau straine", a apreciat Ionescu. Motiv pentru care, crede Mihail Ion, presedintele Raiffeisen Assett Management, BNR este acum in pozitia dificila in care trebuie sa gaseasca un compromis intre scaderea inflatiei (care implica si o apreciere a leului), pe de o parte, si sustenabilitatea comertului exterior si cresterea economica, pe de alta parte. "Nu se poate tinti inflatia fara a tine cont si de contextul macroeconomic." In opinia sa, aprecierea leului va continua atata vreme cat deficitul comercial poate fi considerat sustenabil - adica atata timp cat exista surse pe termen lung de finantare a lui. Iar in 2006 vor fi: vin cele 3,75 mld. euro incasate din privatizarea BCR, la care se vor adauga investitii greenfield, chiar daca timid, imprumuturile pe termene lungi ale bancilor, fonduri europene etc.

Cum interpreteaza analistii lipsa BNR din piata valutara cand leul a sarit de nivelul de 3,5 lei? "Sper ca lipsa interventiei BNR pentru a apara cursul de 3,5 sa insemne ca acum urmareste doar inflatia", spune Florin Catu. Schimbarea de atitudine a bancii centrale il face si pe Radu Craciun sa spuna ca "o incercare de a anticipa ce se va intampla anul acesta pe baza a ceea ce am vazut anul trecut este eronata". Pentru ca, spune el, din punct de vedere al abordarii BNR, "cred ca 2006 nu va avea nimic in comun cu anul trecut". In plus, cresterea de dobanda de la inceputul lui februarie arata, in opinia analistului-sef de la ABN, ca bancii centrale nu ii mai este "teama de fonduri speculative" anul acesta. Astfel ca, concluzioneaza el, "ne asteptam la o dispozitie mai mare de apreciere din partea bancii centrale, fara ca ea sa mai apere cu dintii un nivel de curs".

In privinta exportatorilor si a reactiei lor la o apreciere a cursului, Craciun spune ca "probabil ca acum va fi momentul adevarului". Si asta pentru ca anul trecut BNR "a avut mai intai o abordare, apoi a schimbat-o complet". Altfel spus, dupa un inceput in forta la finele lui 2004, cand nu a mai intervenit pe piata valutara pentru a sustine un nivel de curs, si-a indulcit atitudinea, cel putin partial, la presiunile exportatorilor.

"Din evolutiile viitoare ne vom da seama cel mai bine in ce masura ce am vazut pana acum (de la inceputul anului - n.r.) e o abordare timida sau hotarata a bancii centrale", conchide Craciun. Pentru pozitia BNR atunci cand cursul a intrat sub nivelul de 3,5 lei pentru un euro, Libocor vede doua justificari, in contextul in care "piata a testat gradual si extrem de precaut nivelul de 3,5". In primul rand este vorba despre faptul ca leul s-a apreciat pana la nivele usor sub 3,5 lei "si asta intr-o maniera extrem de retinuta, dar a doua oara nu cred ca va fi la fel", spune Libocor.

In al doilea rand, este vorba despre "suportul, cel putin declarativ, al echipei FMI", incheie el. O apreciere de 5% a leului fata de euro in nici doua luni de zile, Libocor spune ca "este relativ mult", ramanand la opinia exprimata in decembrie 2005 pentru evolutia din 2006. Astfel, "am putea avea o apreciere nominala a leului fata de euro de circa 6,5%, cu o variatie de plus sau minus 1%". Intervalul de variatie reprezinta, in opinia lui Libocor, o posibila abatere fata de 6,5% datorata unor situatii extraordinare, si este mai putin o expresie a abaterii acceptate a inflatiei (intervalul anuntat de BNR) de la tinta asumata oficial.

Tragand linie si adunand, analistul de la BRD spune ca este probabil ca cea mai ampla miscare a cursului sa fie inregistrata in primele 3-4 luni ale anului. Inca doua luni de "agitatie" pentru exportatori - pentru care chiar si un euro de 3,5 lei este deja prea mult. "Exportul pe anul 2006 s-a calculat la un curs de 3,7 lei pentru un euro", declara recent pentru BUSINESS Magazin directorul economic de la la Silvarom, Silviu Margineanu.

Pentru a sustine exportul, au initiat masuri severe de reducere a costurilor si de crestere a productivitatii muncii, adauga Margineanu, inclusiv prin reducerea numarului de salariati: "S-a estimat ca un curs de 3,7 lei per euro ar mentine produsele de export rentabile". Pentru el, dar si pentru ceilalti exportatori, jocul cursului deasupra si dedesubtul diverselor "praguri" echivaleaza cu demarcatia dintre a sta pe piata si a inchide portile.