Era digitala a venit cu o varietate de noi oportunitati de comunicare si tot atatea amenintari pentru mass-media traditionale. Una din ultimele noutati a fost suficient de interesanta pentru a oferi "cuvantul anului 2005": podcast.

E de mirare ca un cuvant care nici macar nu exista in dictionare - "podcast" (o combinatie intre "iPod", playerul audio al Apple, si "broadcasting") - a devenit, in doar cateva luni, un adevarat laitmotiv in industrie? Se pare ca nu, de vreme ce a fost atat de des utilizat incat a fost votat drept "cuvantul anului" de catre New Oxford American Dictionary, urmand sa fie inclus in editia online din 2006 a acestuia.

"Podcast-ul", definit ca "inregistrarea digitala a unei emisiuni de radio sau a unui program similar, pusa la dispozitie pe Internet pentru a fi descarcata pe un player audio portabil", a fost un cuvant mai popular decat o expresie pe care am auzit-o mult mai des anul acesta in Romania - "gripa aviara (bird-flu)" si care s-a clasat pe locul doi in topul celor mai "vehiculati" termeni.

Popularitatea acestor emisiuni radio digitale este tot mai mare, iar numarul de utilizatori care le asculta creste semnificativ, estimandu-se ca va atinge 4,5 milioane anul acesta si 60 de milioane in 2010, conform unui studiu al companiei de cercetare Difusion Group. Practic, oricine poate "emite" propriile emisiuni pe Internet. Deocamdata, statisticile arata ca exista peste 4.500 astfel de emisiuni pe Internet, cu o audienta medie de aproximativ 1.000 de utilizatori fiecare, iar planurile de viitor sunt destul de optimiste. "Podcast-ul reprezinta urmatoarea generatie a radioului", indrazneste chiar sa sustina Steve Jobs, director executiv al producatorului de echipamente IT Apple.

La o privire mai atenta, podcast-urile sunt insa destul de diferite de emisiunile radio cu care suntem obisnuiti. Daca emisiunile radio sunt difuzate in timp real, podcast-urile sunt stocate online si pot fi regasite si mai tarziu. Este insa un atribut cu doua taisuri. Pe de o parte, tehnologia are avantajul tipic arhivelor (o informatie ratata la momentul difuzarii poate fi ascultata ulterior), pe de alta, are un mare dezavantaj - lipsa de spontaneitate. Tocmai pentru ca intre momentul inregistrarii si cel al ascultarii de catre public trece ceva timp (timp in care fisierul este adus in formatul dorit, incarcat online, apoi descarcat de utilizator si, in fine, ascultat), podcast-urile nu vor fi probabil niciodata capabile sa inlocuiasca radioul si ale sale "breaking news". Totusi, exista unele voci care sustin ca, ajutate de tehnologiile de actualizare in timp real (cum este astazi RSS-ul, care trimite spre utilizator doar textele nou aparute pe site-urile preferate), podcast-urile ar putea sa indeplineasca cererile de informare rapida ale unui public din ce in ce mai larg. Podcasting-ul este in acelasi timp o oportunitate pentru acei utilizatori care sunt pasionati de jurnalismul radio, dar care nu au avut niciodata posibilitatea de a lucra in acest domeniu.

Un exemplu il constituie americanul Craig Patchett, in varsta de 43 de ani, care a prins gustul realizarii de emisiuni radio in colegiu, dar nu a reusit niciodata sa se angajeze la un post radio. Acum, Patchett realizeaza emisiuni cu parerile sale despre lume si viata si le trimite catre ascultatori in fiecare zi prin Internet, direct de pe computerul personal de acasa, iar ascultatorii sai ii descarca emisiunile pe popularele playere digitale iPod ale Apple sau pe alte playere digitale sub forma unor fisiere audio care pot fi ascultate la fel de usor ca orice melodie.

"La un moment dat, oamenii isi dau seama despre ce e vorba si spun «Si eu pot sa fac asta»", povesteste Patchett. "Exista o zicala care spune ca viata fiecarui om poate fi subiect pentru o carte. Acum, ei nu mai trebuie sa scrie aceasta carte. Pot sa o vorbeasca." Conceptul de podcasting a aparut in octombrie 2000. Ideea de baza a fost preluata si adaptata de programatorul de software Dave Winer, creatorul fenomenului numit pe atunci "audioblog". Un an mai tarziu, au inceput sa apara si primele podcast-uri puse la dispozitia utilizatorilor.

Fenomenul s-a raspandit foarte repede, o data cu cresterea numarului de emisiuni difuzate mai ales de Dave Winer, dar si cu inmultirea numarului de utilizatori interesati de a asculta acest tip de emisiuni radio digitale. Daca in prima luna interesul contorizat in numarul de cautari ale cuvantului "podcasts", efectuate pe cel mai mare motor de cautare din lume, Google, era de 24, un an mai tarziu, peste 100 de milioane de cautari cuprindeau acest cuvant cheie.

Fenomenul a atras atentia si granzilor din mass-media traditionale. Publicatii cunoscute, cum ar fi The New York Times sau USA Today, au inceput sa scrie despre podcasting, iar contributia Apple de a oferi acces centralizat pe serverele sale pentru podcast-uri (pe magazinul online de muzica digitala iTunes) a condus la o adevarata explozie a acestei noi metode de comunicare.

Emisiunile radio digitale au cucerit si domeniul politicii. Nu este neaparat vorba de emisiuni ale analistilor, cat de ideile de promovare ale politicienilor. Acestia au pus la punct adevarate campanii electorale conduse prin intermediul podcast-urilor, reusind astfel sa "evadeze" din filtrul mass-media traditionale.

Partidul Republican din SUA, de exemplu, a initiat o serie de emisiuni podcast realizate de personalitati cum este presedintele partidului si fostul secretar de la Casa Alba, Ken Mehlman. Un alt politician care si-a lansat propriul podcast este liderul democrat John Edwards, viitor candidat la functia de presedinte in 2008. Electoratul este incurajat sa trimita intrebari, la care Edwards raspunde in timpul propriei sale emisiuni de podcasting, scrie presa internationala.

Recent insa, aceste emisiuni au adoptat si formatul video. Practic, este vorba de aceeasi metoda de informare, realizata in principal tot de amatori, numai ca stirile sunt difuzate pe Internet sub forma de clipuri video.

Podcast-urile video au castigat cote de audienta interesante pe Internet pentru ca sunt considerate mai "informate, obiective si prietenoase" decat productile media realizate de trusturi consacrate, care trebuie insa sa se supu-na unor seturi de rigori si criterii.  Podcast-urile pandesc insa si un alt canal de difuzare, poate chiar mai spectaculos decat cel al computerelor sau al playerelor muzicale: telefoanele mobile. In acest sens, compania californiana Pod2Mob, producator de software multimedia, a venit pe piata cu un software prin care utilizatorii pot sa transfere fisierele audio de pe calculatorul de acasa direct pe telefonul mobil.

Utilizatorii vor putea sa asculte jurnalele radio digitale si pe drum, daca vor dispune de software-ul Pod2Mob pe computer si de o mica aplicatie ce se instaleaza pe telefonul mobil. Astfel, ei vor putea sa efectueze comenzi asupra podcast-urilor (sa asculte un jurnal anume, sa caute printre acestea, sa le stearga etc.).

Diferenta dintre metoda obisnuita de a intra in posesia unui podcast - prin descarcare de pe Internet - si cea propusa de compania americana este ca noul software va permite transferul podcast-urilor pe telefoanele mobile prin tehnologia "streaming" (fisierele pot fi ascultate pe masura ce se descarca), necesitand un spatiu mai mic de stocare decat daca utilizatorii ar descarca mai intai de pe Internet intregul fisier audio.

Cat va dura pana cand podcast-urile vor inlocui complet emisiunile radio obisnuite? Probabil ca va mai trece timp, daca acest lucru intr-adevar se va intampla. "Sunt absolut sigur ca podcasting-ul va distruge modelul de business al radioului", a supralicitat Adam Curry, fost angajat al MTV si sustinator fervent al fenomenului de podcasting. Daca va fi sau nu asa, urmeaza sa aflam. Poate chiar, de ce nu, dintr-un jurnal de stiri "podcasting".