Paşi către o ţară mai curată
ECONOMIE CIRCULARĂ: SGR
În ultima zi din noiembrie se dă startul Sistemului Garanţie-Returnare, prin care o cantitate estimată de 7 miliarde de ambalaje de plastic, sticlă sau metal de la băuturi nu va mai ajunge la gropile de gunoi, ci va lua calea reciclării. În proiect, care a necesitat până acum investiţii care au inclus un împrumut verde de aproximativ 85 de milioane de euro, vor fi implicaţi aproximativ 80.000 de comercianţi şi ambalajele vor fi direcţionate către 17 centre RetuRO la nivel naţional.
Ape mai curate, reducerea poluării cu gunoaie, noi locuri de muncă – sunt cele mai vizibile şi importante efecte ale punerii în practică a Sistemului Garanţie-Returnare (SGR), proiect administrat în România de RetuRO. Sistemul este un model de economie circulară care a fost testat în multe ţări europene, până acum, în diferite perioade şi cu diferite nuanţe, în funcţie de specificul geografic, demografic sau comercial. Practica returnării sticlelor pentru băuturi a fost utilizată încă de la începutul anilor 1900, iar Sistemul de Garanţie-Returnare a devenit îndeajuns de comun şi răspândit, încât nu poate fi caracteristic unei anumite ţări. Odată cu publicarea Planului de Acţiune pentru Economie Circulară a Comisiei Europene, interesul pentru sistemul garanţie-returnare a renăscut şi a început să fie din nou pus în practică în mai multe ţări, care l-au văzut ca o soluţie pentru reducerea gunoiului, educaţie civică şi atingerea unor ţinte mai mari a ratelor de reciclare a ambalajelor de băuturi.
Cu o populaţie de 19 milioane de locuitori, România va deveni de anul viitor a doua ţară ca dimensiune, după Germania, în care se desfăşoară acest program. „Sistemul de Garanţie-Returnare este o premieră pentru România şi pentru toate părţile implicate. Singurele puncte de referinţă sunt studiile de caz din alte ţări care au implementat un program similar. Cu toate acestea, modelele sunt evident diferite deoarece ne confruntăm cu zone geografice diferite, un volum mai mare de ambalaje în România în comparaţie cu alte ţări care utilizează SGR (spre exemplu Germania), niveluri diferite de educaţie, cultură şi resurse”, conform reprezentanţilor RetuRO, administratorul SGR în România.
Pentru startul acestui proiect, pe parcursul ultimei luni, au fost făcuţi paşi uriaşi. Astfel, RetuRO a pregătit deschiderea primului centru regional, situat în judeţul Cluj, în interiorul parcului industrial Olympian din comuna Bonţida, unde va fi realizată numărarea şi sortarea ambalajelor de băuturi colectate de la comercianţi; echipamentele au ajuns deja la unitate. Al doilea centru va fi pus în funcţiune la Giarmata (judeţul Timiş).
Cum funcţionează sistemul, de fapt? Programul implică deopotrivă consumatori, comercianţi şi producători. Comercianţii parte din SGR trebuie să se înregistreze în platformă, să îşi completeze datele şi să semneze contractul cu RetuRO, administratorul Sistemului, disponibil pe platformă. Pe de altă parte, toţi producătorii din România de băuturi (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) în ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv, trebuie să se înscrie la rândul lor, să semneze contractul cu RetuRO şi să înregistreze produsele SGR în platformă. Înregistrarea produselor în Registrul de Ambalaje SGR este gratuită până pe 1 ianuarie 2024; ulterior acestei date se se va percepe taxa stabilită conform contractului de prestări servicii între RetuRO şi producători.
Tot recent, RetuRO a lansat o campanie de comunicare multimedia pentru a spori gradul de conştientizare, cu scopul de a informa cât mai bine consumatorii şi de a le explica importanţa şi beneficiile acestui program. Sub motto-ul Hora Reciclării, campania de informare detaliază paşii pe care românii trebuie să-i urmeze în procesul de returnare al ambalajelor şi de recuperare a garanţiei.
Finanţarea iniţială pentru RetuRO a fost asigurată de producătorii de băuturi, acţionarii companiei, apoi cu ajutorul unor garanţii corporative oferite tot de aceştia a fost obţinut unul dintre cele mai importante împrumuturi verzi din România, în valoare de peste 85 de milioane de euro.
În concluzie, românii vor plăti de-acum o garanţie de 0,5 lei când vor cumpăra o băutură (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant. Sistemul se aplică pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l. Ambalajele pot fi returnate la orice punct de colectare pus la dispoziţie de comercianţi, unde clienţii vor primi înapoi garanţia, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal chiar şi dacă respectivul produs nu a fost cumpărat din acea locaţie.Pentru a fi identificate uşor, produsele care vor face parte din sistem vor fi marcate cu un logo specific – ambalaj cu garanţie. „Recunoaşterea siglei SGR va fi crucială. Toată lumea ar trebui să caute sigla SGR pe ambalajele de produse. Este simbolul unei Românii mai curate”, conchid reprezentanţii RetuRO.
STUDIU DE CAZ
Germania a pus în practică încă de acum 20 ani Sistemul Garanţie-Returnare (SGR). Procesul acoperă o gamă largă de recipiente pentru băuturi, inclusiv sticle din plastic PET, sticle de sticlă şi doze de aluminiu - similar cu ce se va întâmpla în România. Ţara atinge o rată record de returnare de 98% pentru recipiente de băuturi de unică folosinţă eligibile, datorită valorii depozitului din sistem şi a reţelei convenabile şi dense de locaţii de returnare - aproape 135.000.
Pentru a ajunge aici, programul a avut mai mult de 20 de ani de dezvoltare şi îmbunătăţire. Două lecţii importante pot fi învăţate din experienţa lor:
1. SGR aduce beneficii economice: SGR a creat locuri de muncă în industriile de colectare, sortare şi reciclare. De asemenea, a redus costurile de eliminare a deşeurilor pentru municipalităţi.
2. Impactul asupra mediului: SGR a redus semnificativ poluarea cauzată de deşeuri, ceea ce a transformat spaţiile publice, dar şi apa şi gropile de gunoi într-unele mai curate.
