Provocarea principală în carieră? Un eveniment care ţine o zi
Alexandru Niculescu şi-a început cariera cu un job part-time în care şi-a pus în aplicare pasiunea pentru limbile străine, pe care o avea încă din copilărie: traducător al colecţiilor „For dummies/Pentru to(n)ţi”. 25 de ani mai târziu, limbile străine fac parte în continuare din viaţa sa, el fiind implicat În expansiunEA eMAG pe pieţele internaţionale. Totuşi, cea mai mare provocare a rolului său curent ţine de evenimentul de comerţ online al anului: Black Friday.
Din rolul său actual, Alexandru Niculescu coordonează operaţiunile de depozitare, livrare, retur, planificare a achiziţiilor, precum şi serviciul de suport clienţi pentru platformele de online retail eMAG şi Fashion Days în România, Bulgaria, Ungaria. Are în echipă 2.400 de persoane şi coordonează anual bugete de peste 750 de milioane de lei (150 milioane de euro). Printre priorităţile sale se numără continuarea îmbunătăţirii calităţii serviciilor de retur ale companiei, service şi, la nivel general, întreaga experienţă de cumpărare de la eMAG; investiţii în proiectul Fulfilment by eMAG (FBE), alături de colegii direct responsabili; creşterea productivităţii operaţiunilor eMAG, precum şi finalizarea lucrărilor noului depozit din apropierea Budapestei, o investiţie de circa 100 de milioane de euro. De asemenea, este implicat şi în proiecte din zona de sustenabilitate, cum ar fi panourile fotovoltaice, reducerea consumului de carton şi cresterea numărului de comenzi cu livrare la easybox. Alexandru Niculescu a început să construiască încă din copilărie bazele parcursului său profesional. Spre exemplu, de mic copil a învăţat bulgara, pe care a prins-o din zbor în timp ce urmărea televiziunea cu origini la vecini, mai puţin împânzită de propaganda comunistă. A studiat, la şcoală şi acasă, engleza şi spaniola şi a dezvoltat, de asemenea, pasiuni care l-au urmat îndeaproape în viaţă şi l-au transformat în ceea ce este ‒ pentru citit, sport şi excursii în natură (la ţară, la munte la cabană sau cu cortul, la mare). Mai târziu, a urmat liceul de Matematică-Fizică Sfântul Sava, pentru că, spune el a fost atras de matematică şi fizică, dar şi de efervescenţa specifică centrului Capitalei. Când a venit momentul să aleagă studiile universitare, a cochetat cu ideea de a da la Medicină, idee probabil indusă din copilărie de familie sau cunoscuţi, dat fiind că pe vremea aceea, a fi doctor era una dintre cele mai respectabile profesii.
De la editură, la corporaţie
Însă, atunci când a venit vremea să înceapă să se pregătească pentru admitere, a realizat că de fapt nu avea o afinitate deosebită pentru chimie şi biologie şi că cel mai probabil nu are înclinaţia necesară pentru a avea succes în acest domeniu. Aşa se face că şi-a urmat înclinaţia spre ştiinte exacte, urmând Politehnica Bucureşti, Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii cu predare în limba engleză. Nu s-a oprit din pregătirea teoretică însă nici aici fiindcă, după ce a evoluat în carieră, spre management, coordonare operaţiuni şi lucrul cu clienţii, a găsit oportun să-şi completeze studiile în zona de administrare a afacerilor, urmând programul de educaţie executivă ASEBUSS şi un program dedicat managementului operaţional, la Universitatea Stanford. Şi-a început cariera cu un prim job part-time, în timpul facultăţii, care consta în traducerea din engleză în română şi redactarea unor cărţi de iniţiere în utilizarea calculatoarelor pentru editura Teora. Acestea erau cărţi din colecţia „For dummies”/„Pentru to(n)ţi”, cărţi de popularizare a cunoştinţelor din domeniul respectiv, scrise pe un ton glumeţ, cu dese jocuri de cuvinte, povesteşte el. „Cu această ocazie am câştigat primii mei bani, ce mi-au permis să-mi cumpăr un radiocasetofon la care aspiram de mult timp. Am apreciat aici oportunitatea de a-mi pune în valoare abilităţile (cunoştinţele de limba engleză) şi de a dezvolta competenţe noi (a lucra pe calculator, a livra la timp rezultate în cadrul unui proiect ce se întinde ca durată pe mai multe luni) în timp ce făceam ceva distractiv şi incitant, dat fiind că aveam deseori de tradus din engleză în română glume şi jocuri de cuvinte.”
Totuşi, aceasta era o muncă solitară, care presupunea ore şi zile de lucru la calculator cu doar una-două contacte cu personalul redacţiei pe timpul unei luni, astfel că îi lipsea interacţiunea cu oamenii. „Mi-am dat seama că pentru mine sunt importante comunicarea şi lucrul cu oamenii şi aceasta a fost ceea ce am încercat să găsesc la următorul meu loc de muncă.” Următorul său loc de muncă a fost la Connex, compania de telefonie mobilă cu acţionariat americano-canadian, înfiinţată în 1997 şi ulterior achiziţionată de compania britanică Vodafone în 2006, unde a lucrat ca reprezentant de vânzări. „Aceasta a fost pentru mine o foarte bună şcoală de business, care m-a iniţiat în concepte foarte importante şi valoroase în afaceri ‒ precum grija pentru a-ţi întelege şi a-şi satisface clienţii, lucrul în echipă la un proiect comun, rigurozitatea în a-ţi stabili obiective şi a ţi le îndeplini la termen.” Tot de aici spune că a deprins spiritul specific unei companii antreprenoriale, în care este lăudabil să greşeşti din încercarea de a inova sau a îmbunătăţi serviciile oferite clienţilor, de a învăţa din greşeala respectivă şi de a persevera cu iteraţii ulterioare îmbunătăţite pe baza învăţăturilor dobândite. „Acum, după peste 25 de ani de experienţă profesională, consider că acesta este unul dintre ingredientele cele mai importante ale succesului în afaceri: iniţierea în acest mod de gândire a tinerilor absolvenţi cred că este una dintre cele mai importante schimbări ce trebuie aduse sistemului nostru educaţional care încă insuflă mentalitatea că greşeala este un lucru rău, necesar a fi evitat pentru a obţine un calificativ foarte bun şi a absolvi cu succes”, crede el. Au urmat roluri de management în domeniul operaţiuni clienţi şi marketing în cadrul Connex şi Vodafone. După 12 ani în cadrul acestei companii, a decis să facă o schimbare, devenind director de operaţiuni în cadrul UPC, subisidiara din România a grupului american de telecomunicaţii Liberty Global. „Aici am avut ocazia să contribui la schimbarea în bine a serviciului oferit de companie clienţilor săi şi la eficientizarea operaţiunilor. Tot aici m-am apropiat mai mult de logistică şi de management internaţional, având ocazia să conduc operaţiunile companiei atât pentru România, cât şi pentru Ungaria”, descrie el ultimul pas făcut, înainte de a veni la eMAG.
Paşi spre polul regional al tehnologiei şi comerţului
La eMAG a ajuns în 2015, ca manager de operaţiuni, atras, în primul rând de perspectivele de dezvoltare a retailului online, perspective generate de dezvoltarea accelerată a serviciilor de telecomunicaţii, internet şi banking, dar şi din diferenţa între penetrarea încă redusă a acestora la vremea respectivă în România, faţă de lumea occidentală mai dezvoltată economic, reflectând o oportunitate de creştere viitoare în ţara noastră. Apoi, adaugă el, a contat mediul de lucru efervescent şi mentalitatea antreprenorială pe care se aştepta să le găsească într-o companie de tehnologie aflată într-o curbă accelerată de creştere. „Mă aşteptam să fie greu şi aşa a fost. În special partea logistică a evenimentului de Black Friday, ziua din an în care eMAG primeşte un număr enorm de comenzi din partea clienţilor (ulterior am avut confirmarea aflând că în acea zi primim tot atâtea comenzi cât într-o lună de zile), mi se părea o provocare fantastică pentru orice profesionist în operaţiuni, o provocare prin care trebuie neapărat să treci ca să te poţi numi profesionist de succes”, descrie el aşteptările de la momentul începerii jobului. De asemenea, se aştepta ca aceasta să fie o organizaţie agilă, în care este relativ uşor să faci o schimbare, însă nu tocmai structurată, astfel că era nevoie de perseverenţă pentru ca schimbarea să dureze. „Şi aşa s-a dovedit a fi, eu având nevoie să mă concentrez pe construirea unei structuri, a unui cadru de management sistematic în aria de operaţiuni astfel încât nivelul serviciului oferit clienţilor noştri să devină unul constant bun”, spune el retroactiv. Acum, Alexandru Niculescu are un rol cheie în dezvoltarea operaţiunilor retailerului online, iar dacă ar fi să cuantificăm responsabilităţile sale în cifre, acestea se leagă de investiţia de peste 150 de milioane de euro din hubul logistic construit în vecinătatea Bucureştiului de companie (două depozite care se întind pe 250.000 de metri pătraţi), utilate cu cele mai noi tehnologii de stocare şi sortare a mărfurilor (acestea includ şi rafturi automate, prima implementare a unei astfel de tehnologii în România, în care accesul angajaţilor nu este niciodată necesar); o capacitate de procesare crescută la aproximativ 500.000 de unităţi/zi (ceea ce le permite să diversifice gama de produse oferite clienţilor şi să crească de 2-3 ori volumul de comenzi pe care le pot livra); alimentarea cu energie verde a depozitului, unde au instalate 40.000 de panouri fotovoltaice care le permit producerea a 1 MWh energie. „Continuăm să ne dezvoltăm ca un ecosistem regional de tehnologie şi comerţ, investind încă 990 de milioane de lei în capacităţile noastre logistice până în 2024”, descrie Alexandru Niculescu obiectivele pentru perioada următoare. În acest program de dezvoltare a afacerii lor se se înscrie şi noul depozit pe care îl construiesc lângă Budapesta, în Dunaharaszti, ale cărui lucrări vor fi finalizate în cursul anului viitor. Uitându-se retrospectiv la parcursul său profesional, spune că cea mai mare realizare a sa ţine de echipa pe care o are la eMAG, precum şi de toate realizările dezvoltate în timp împreună, în special în relaţia cu clienţii – menţionează, de pildă, faptul că în Capitală un client poate lansa o comandă la prânz şi să primească produsul în seara aceleiaşi zile. Iar când vine vorba despre provocări, acestea ţin de gestionarea unei operaţiuni complexe, la scară foarte mare, care se desfăşoară într-o zonă geografică extinsă pe mai multe ţări. Cât de extinsă însă va fi geografia eMAG în continuare? „Suntem prezenţi în România, Bulgaria, Ungaria şi avem planuri de a investi iî continuare pentru creşterea afacerii noastre în aceste pieţe. Analizăm în continuare posibilităţi de extindere în zona noastră geografică”, răspunde Alexandru Niculescu.
5 întrebări pentru managementul eMAG
Cum aţi descrie eMAG din perspectiva potenţialului de dezvoltare şi învăţare?
La eMAG, procesul de învăţare nu se termină niciodată. De fiecare dată încercăm să pornim de la o abordare analitică – ce putem face mai bine, unde putem investi mai mult timp şi mai multă atenţie pentru ca un proiect să meargă aşa cum ne dorim noi. Iar procesul continuă şi după ce ducem la bun sfârşit activitatea, pentru că ne dorim să fim foarte conştienţi de aspectele în care pot apărea îmbunătăţiri care să ducă la experienţe şi mai bune pentru clienţii noştri. Iar toate acestea înseamnă învăţare şi dezvoltare, în fiecare zi.
Cât de importantă este, din punctul dvs. de vedere, evoluţia profesională continuă?
Foarte importantă. În mediul de afaceri, ca şi în viaţă, singura constantă este schimbarea. Pentru a face faţă cu succes schimbării este necesar să evoluăm, să ne dezvoltăm abilităţi noi şi să găsim modalităţi noi de a ne pune în valoare talentele.
Cum aţi descrie atmosfera de lucru şi colegii de la eMAG?
► Suntem inventivi şi agili: experimentăm soluţii mai bune, vedem ce nu merge, corectăm, apoi extindem soluţia la scară mai largă;
► Învăţăm: înainte de lansarea unui proiect ne imaginăm în echipă ce ar putea să nu meargă, ne pregătim, după implementarea unui proiect analizăm din nou ce nu a mers şi ne gândim ce putem face mai bine data viitoare;
► Lucrăm în echipă: ne stabilim obiective de echipă şi lucrăm împreună pentru a le atinge;
► Colegii din eMAG sunt foarte pasionaţi de ceea ce fac, ambiţioşi, creativi.
Care este calitatea principală pe care o apreciaţi la un coleg? Dar defectele pe care nu le toleraţi?
Printre calităţile pe care le apreciez la colegii mei se numără creativitatea, inventivitatea, perseverenţa şi puternica orientare către client. De asemenea, capacitatea de a lucra foarte bine în echipă este foarte importantă pentru noi toţi, pentru a ajunge la rezultate foarte bune împreună.
Care este, din punctul dvs. de vedere, motorul reuşitei în carieră?
Eu consider că motorul unei cariere de succes este pasiunea pentru ceea ce faci. Aceasta te face să te întrebi continuu cum poţi face mai bine ceea ce faci, îţi dă energia de a o lua de la capăt după o nereuşită, te ajută să-i inspiri şi să-i convingi pe ceilalţi că visul tău este unul în care merită să te urmeze.