De la fondator de reţea medicală, la fondator de oraş medical
Cu o vastă experienţă în industria de sănătate, atât ca medic, cât şi ca antreprenor, Wargha Enayati, cunoscut în mediul de business mai ales pentru fondarea reţelei de sănătate Regina Maria, a adus pe piaţa locală un nou concept: un oraş medical care îi poartă numele, Enayati Medical City. Ce facilităţi include şi ce premiere aduce în România?
Am vrut să răspândim ideea aceasta de oraş medical pentru că sistemele medicale private existente în România sunt foarte fracţionate. Nu am reuşit până acum să avem un sistem integrat unde pacientul poate să aibă servicii diferite în acelaşi loc. Cu acest concept vrem să arătăm că de la copil până la vârstnic, poţi avea toate serviciile în acelaşi loc, tot ce e legat de partea medicală sau chirurgicală”, a descris Wargha Enayati, fondatorul Enayati Medical City şi al Reţelei Private Regina Maria, în cadrul primei ediţii a emisiunii BM Medical City News, motivaţia care a stat în spatele acestui proiect.
El povesteşte că ideea dezvoltării conceptului în plan local i-a venit în urmă cu nouă ani, iar planificarea a durat 2-3 ani, urmaţi de alţi trei ani în care a obţinut toate autorizaţiile şi de încă doi, cât a durat construcţia, activitatea efectivă începând în urmă cu un an. Oraşul medical care îi poartă numele se întinde pe 35.000 de metri pătraţi şi este „cel mai mare complex medical – privat sau de stat, construit după ’89”.
Fondatorul recunoaşte că nu a dus lipsă de provocări, de la încrederea băncilor de a da un credit foarte mare pentru un proiect de tip greenfield, „până la încrederea celorlalţi colegi ai mei din breasla medicală, care s-au alăturat”. Construcţia efectivă a presupus şi ea „o muncă fantastică”, atât în ceea ce priveşte partea de instalaţie, „cea mai scumpă parte a clădirii, state of the art”, cât şi lucrările de săpare la 10 metri – două niveluri – sub pământ şi construirea sub pânza freatică. De altfel, fondatorul spune că proiectul este primul spital adevărat construit de la zero după spitalul Monza din sudul Bucureştiului, dar mai mare, clădirea fiind construită special pentru a găzdui nu unul, ci mai multe spitale – „nu este făcută într-o clădire de apartamente sau de birouri, ci specifică”.
Servicii integrate sub acelaşi acoperiş
Doar investiţia în clădire s-a ridicat la 37 de milioane de euro, iar investiţia totală, incluzând echipamentele şi aparatele, a ajuns la 65 de milioane de euro. Potrivit lui, oraşul medical Enayati „depăşeşte chiar şi spitalele private din Turcia sau din Germania ca şi concept. Şi e, într-adevăr, o chestie unică”. Sub umbrela Enayati Medical City, care include cam zece furnizori diferiţi, funcţionează în prezent atât cel mai mare spital privat de oncologie din estul Europei, „cu colegii nostri de la Monza”, în care e şi Institutul Sânului, echipa de neurochirurgie şi chirurgie abdominală oncologică, cât şi cel mai mare spital de medicină non chirurgicală, care include toate specialităţile, de la recuperare, geriatrie, neurologie cardiologie, interne şi paliaţie - pentru care există o cerere foarte mare. Alături de acestea găsim şi „cel mai modern sistem de radioterapie PET-CT şi medicină nucleară, cu colegii noştri de la Neolife”, precum şi „cele mai moderne săli de chirurgie, toate de peste 40 de metri pătraţi”, inclusiv cea mai mare sală de chirurgie hibridă din ţară, de 70 de metri pătraţi, un flagship medical pentru noi, în România”, precum şi un centru rezidenţial pentru vârstnici – o clădire separată, „dar legată cu spitalele în care, dacă Doamne fereşte este nevoie de servicii de orice grad de dificultate, pacientul sau vârstnicul poate fi transferat”. A fost lansat şi un concept de abonamente medicale VIP – abonamente Concierge Medical, „în care medici personalizaţi se ocupă cap coadă de tine şi te şi ghidează în tot sistemul acesta medical”. În ceea ce priveşte aparatura medicală, aceasta vine cel mai mult din Statele Unite şi din Germania.
În cadrul proiectului lucrează în jur de 500 de oameni, din care 90% personal medical, restul lucrând inclusiv în cadrul celorlalte facilităţi, precum restaurantul şi cafenelele disponibile. În primul an de activitate, oraşul medical Enayati a ajuns la o capacitate între 30 şi 65%. „E mai bine decât aş fi crezut când am început acest proiect”, spune fondatorul. Potrivit lui, cerinţa majoră a fost pe partea de oncologie, dar şi interesul pentru vârstnici susţine că l-a uimit, pentru că în România „demnitatea vârstnicului nu există, şi prin acest proiect am încercat şi acest lucru – să promovez şi partea de abonamente, deşi abonamentele sunt cam de trei ori mai scumpe decât cele uzuale. Dar e important pentru ei. Totuşi, este vorba de sănătate, nu este un abonament pentru un club de sport. Şi pentru chestia asta sunt dispuşi să plătească mai mulţi bani. (…) Eu am umblat în Austria, Elveţia Germania, Franţa şi Luxemburg şi am văzut rezidenţiale pentru vârstnici. Ce am reuşit să construim aici este cu siguranţă unic.” Fondatorul spune că la Enayati Medical City un aspect primordial este relaţia interumană, empatia, „mai ales când e un pacient cu suferinţă”. „Încercăm să învăţăm şi toată echipa acest lucru, să fie conştientă de legătura strânsă şi nevoia de a avea răbdare cu pacientul, de a-l primi şi conduce prin tot sistemul pe care îl avem. Găseşti toate serviciile în acelaşi loc şi asta este avantajul, iar pacienţii se simt într-adevăr ca acasă.”
La tratament peste graniţe acasă
Potrivit lui, în prezent, mulţi pacienţi se întorc în România, atât din Vest şi din Est, mai ales din Austria şi Turcia, dar foarte mulţi şi din Spania sau Italia, după ce află despre posibilităţile pe care le avem la noi în ţară. „În afară de asta, pentru pacienţi un avantaj foarte mare este faptul că nu mai pierd timp – pentru că serviciile medicale la privat s-au aplatizat un pic. Ce înseamnă asta? Datorită abonamentelor cunoscute pe care le avem de acum peste 25 de ani, calitatea medicilor a scăzut, pentru că şi preţurile abonamentelor a scăzut foarte mult. Şi atunci medicul, pentru că nu este sigur pe el, trimite pacientul în zece locuri diferite fără să îl urmărească, fără să facă un follow up. Şi se pierde pacientul pe undeva, tot nu ştie ce probleme are şi rămâne nerezolvat. Asta este o problemă prezentă acum în sistemul privat, lucru pe care noi îl descurajăm”, subliniază Wargha Enayati. Fondatorul adaugă că pentru el e foarte important să aibă medici de top care văd pacienţii ca pe un tot şi încearcă şi ştiu să le rezolve problemele. „Şi dacă e nevoie de o altă părere, îl trimite, dar îl aşteaptă înapoi şi închide cazul. Şi cazurile mai complicate sunt rezolvate tot printr-un grup de medici sau un concierge. Noi avem aceste abonamente concierge medical în care tu ai o asistentă şi un medic care se ocupă cap-coadă de tine. Şi în momentul în care ai o problemă medicală nu-i problemă că nu există servicii medicale. Problema este unde să mă duc, la cine să mă duc, în cine pot să am încredere. Noi prin abonamentele care le avem asta încercăm: să rezolvăm pacientul.” Dacă problema nu îşi are rezolvarea în Bucureşti, „dacă e ceva ce nu ştim să rezolvăm sau nu avem calitatea de care noi credem că este nevoie, îl trimitem la orice altă clinică privată sau chiar de stat”, chiar şi în afara Bucureştiului, în ţară sau dacă e nevoie, în alte ţări, câteva oraşe din străinătate pe care le oferă drept exemplu fiind Milano, Heidelberg, Hanovra, în funcţie de problema respectivă, la medicii pe care compania îi cunoaştem, cu care are legătură şi cu care are o experienţă bună. „Urmărim, îi deschidem uşi, şi după aceea îl aşteptăm înapoi să închidem cazul.” Wargha Enayati susţine însă că evită două locaţii în care românul e obişnuit să meargă – Turcia sau Viena. „Experienţa noastră nu este foarte bună. A devenit un loc foarte comercial. Prea comercial. Asta înseamnă că noi primim cazuri, de exemplu, care sunt operate în Turcia, şi la care nu era cazul de operaţie neapărat. Cazuri depăşite, dar acceptate numai ca să scoată bani. Sau – îmi pare rău –, şpagă luată de medici din spitalele din Viena, pentru că s-au obişnuit cu sistemul balcanic de la noi, noi i-am educat greşit. Şi preţuri umflate fără rost. (…) Există locuri mai curate şi profesional la nivel înalt, locuri care nu sunt neapărat de turism medical, ci unde se tratează, se face medicină. Nu consider că aceste două ţări sunt acum vârful de lance în medicină în lume.”
Wargha Enayati, fondatorul Enayati Medical City şi al Reţelei Private Regina Maria
„Experienţa noastră (cu Turcia şi Viena – n. red.) nu este foarte bună. A devenit un loc foarte comercial. Prea comercial. ASTA înseamnă că noi primim cazuri, de exemplu, care sunt operate în Turcia, şi la care nu era cazul de operaţie neapărat. Cazuri depăşite, dar acceptate numai ca să scoată bani Sau – îmi pare rău –, şpagă luată de medici din spitalele din Viena, pentru că s-au obişnuit cu sistemul balcanic de la noi, noi i-am educat greşit. Şi preţuri umflate fără rost. (…) NU Consider că aceste două ţări sunt acum vârful de lance în medicină în lume.”
Pacienţii care apelează la serviciile oferite de Enayati Medical City, spune fondatorul, sunt inclusiv oameni cu venituri medii. „Nu trebuie să fii super bogat. Preţurile sunt ca şi în orice altă clinică privată, nu mai mari. Avem şi pachete pentru angajaţii de la un anumit nivel, care preferă altceva decât un produs commodity, cum există acum în piaţă, şi aici abonamentele într-adevăr sunt mai scumpe decât cunoaştem noi în Bucureşti. Avem şi o categorie pentru vârstnici, abonamente specializate, având o echipă mare de geriatri, de medici de recuperare, de cardiologi, chiar şi de stomatologie care este adresată vârstnicului, şi de aceea pe nişa asta suntem probabil cei mai puternici.”
Ca planuri de viitor, Wargha Enayati spune că, în Bucureşti, cu siguranţă nu ia în calcul deschiderea unui nou oraş medical. Ce are însă în plan e extinderea celui existent, dar şi extinderea conceptului în alte oraşe ale ţării, în primul rând la Cluj, datorită capacităţii mai mari de a găsi acolo medici competenţi.
