REAL ESTATE. REAL TALK. Construcţii în vremuri de criză. Cum se reflectă preţurile din domeniul construcţiilor în piaţa imobiliară?

„Sectorul construcţiilor trebuie să reprezinte motorul economiei româneşti” a spus Adriana Iftime, director general al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii în cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk, realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. Acest motor nu este însă ocolit de provocări, iar creşterile succesive de preţuri generează un efect în lanţ asupra economiei. Cum influenţează aceste turbulenţe piaţa imobiliară?

„Noi am spus de foarte multe ori că sectorul construcţiilor trebuie să reprezinte motorul economiei româneşti. Am şi demonstrat-o la un moment dat, în perioada de pandemie, când sectorul nostru a putut să rămână în activitate şi să susţină economia, activitatea noastră fiind regăsită în toate cifrele economice ale perioadei. Într-adevăr, sectorul nostru trăieşte o istorie foarte agitată, foarte bulversată în ultimii ani, poate chiar mai mult decât alte sectoare de activitate”, a spus Adriana Iftime, în cadrul webinarului organizat recent. 

Ea se referă, mai cu seamă, la preţurile înregistrate la nivelul acestei pieţe, fiindcă, începând cu luna noiembrie 2020, au început creşterile de preţuri ale materialelor de construcţii: „Creşteri care au fost absolut nepremeditate, neanticipate şi cu particularitatea că s-au manifestat pe toată plaja de materiale de construcţii, spre deosebire de creşterile anterioare”. Adriana Iftime observă că au existat materiale de construcţii ale căror preţuri  au crescut cu peste 50%, iar în ceea ce priveşte „vedeta” acestei perioade, oţelul-beton, preţul acestui material a înregistrat creşteri mai mari chiar de sută la sută. Au mai existat creşteri şi la alte materiale care au avut ca materie primă de fabricaţie materialele plastice, materiale din industria chimică, polistirenul, ţevile din PVC. De asemenea, industria conductorilor a sărit cu peste 50% în materie de creştere de preţ. Această perioadă a marcat o intervenţie directă în preţul final al investiţiilor realizate de societăţile din construcţii, indiferent că vorbim despre lucrări publice sau despre apartamente pentru locuit. 

La aceste creşteri specifice industriei, s-a adăugat faptul că, spre final de 2021, au început creşterile de preţuri pentru energie. „Noi importăm peste 70% dintre materialele de construcţii sau, dacă producem materiale aici, în ţară, materia primă este importată, astfel că depindem foarte mult de ce se întâmplă pe pieţele externe în ce priveşte produsele din metal care aveau ca sursă Ucraina şi Rusia. Aşa a şi ajuns de altfel oţelul beton să devină vedeta creşterilor de preţ de pe piaţa românească şi nu numai.”

Dintr-o statistică a Federaţiei realizată spre finalul anului trecut reiese că o medie a creşterii preţurilor materialelor de construcţii cu 40% se reflectă într-o creştere a preţului final al proprietăţii aflate la vânzare cuprinsă între 10 şi 12%. La acestea se adaugă necunoscutele create de creşterea preţurilor energiei, mai ales fiindcă materialele din construcţii sunt energofage, adică mari consumatoare de energie. „Dacă vorbim de sfârşitul anului 2022 de pildă, cred că creşterile vor depăşi 15% aşadar, iar anul viitor mă gândesc că vom înregistra o creştere mai mare de atât pentru că nu vedem o stabilizare a acestor creşteri, mai cu seamă a celor din zona energiei.”

La toate aceste provocări, se adaugă problema forţei de muncă. „Este o problemă gravă a sectorului şi a întregii economii româneşti. Ea a fost percepută în zona construcţiilor după boomul imobiliar din 2008, când forţa de muncă românească a început să plece masiv în străinătate. Continuă această criză de forţă de muncă şi este foarte puternic resimţită. Noi, ca federaţie, am avut o intervenţie în zona aceasta în anul 2018 când a fost laborate Ordonanţa 114 prin care declaram salariul minim în construcţii 3.000 de lei, asta nu neapărat pentru a duce înapoi forţa de muncă ce a plecat în străinătate, ci pentru a frâna exodul, care în 2018 atinsese nişte valori formidabile.” Adriana Iftime observă că noi avem în piaţă, în prezent, circa 430.000 de lucrători, dar pe pieţele Europei lucrează peste 700.000 de lucrători români în construcţii. În 2018, atunci când au elaborat ordonanţa referitoare la venituri, s-a văzut imediat efectul acesteia. „Încă din 2019 au început să se orienteze spre pieţele româneşti. Acum, iată, avem deja 430.000 de angajaţi.”

Care este necesarul? „Dacă mâine am începe toate investiţiile din PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, program prin care România are la dispoziţie fonduri europene în valoare de 29,2 miliarde de euro, până în 2026, pentru modernizare prin reforme şi investiţii esenţiale, n.red.), să zicem că le începem într-un interval de 6 luni în următorul an, am avea nevoie de încă cel puţin 150.000 de angajaţi. PNRR este, din punctul nostru de vedere, o foarte mare speranţă. Din cei aproximativ 3 miliarde de euro destinaţi acestui program, circa 1,6 miliarde sunt destinate investiţiilor. Acum, Guvernul ne spune tot timpul că bugetul este foarte sărăcit, dar acolo ar exista o speranţă reală. Din păcate, lucrurile încă mai tergiversează în PNRR. Să sperăm că până la urmă se vor debloca toate lucrurile, se vor acorda toate aprobările, să putem să începem efectiv în forţă. Zona aceasta de expectativă cred că se vede şi în piaţa imobiliară, poate şi în piaţa construcţiilor.” 

Toate aceste provocări contribuie la starea de incertitudine care caracterizează piaţa, atât în materie de clienţi, care iau mai greu decizii de achiziţie, cât şi în ceea ce îi priveşte pe dezvoltatori. „Există foarte multe probleme, foarte multă impredictibilitate şi destul de multe rezerve în a investi, şi multe semne de întrebare pe toate planurile. Prin urmare, cred că este greu să vă imaginaţi cum va arăta piaţa rezidenţială în principalele oraşe ale ţării şi mai ales în Capitală anul viitor dacă vom avea proiecte noi. Cu siguranţă că vor fi mai puţine. Şi asta bazat pe tot ce am spus până acum, la care se adaugă înăsprirea condiţiilor de acordare de credite. Deci inflaţia este peste tot din zona europeană, deja se discută despre o recesiune în anul 2023. Prin urmare, ca o concluzie, vom avea în continuare dezvoltare imobiliară, dar în alt ritm. Evident că pentru orice om investiţia într-o locuinţă rămâne o investiţie. Sau poate că este singura investiţie sănătoasă.” 

Citiţi mai multe despre perspectivele de dezvoltare a pieţei construcţiilor în contextul actual, precum şi despre felul în care evoluţia preţurilor în acest domeniu influenţează piaţa imobiliară în următoarele articole rezultate în urma webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care a avut-o ca invitată pe Adriana Iftime, director general al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii.

Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS şi Android. Storia.ro îşi propune să îi ajute pe români în găsirea acelei case pe care o pot transforma în acasă. Repede, uşor, informat, prin intermediul unei platforme complexe, ce răspunde tuturor cerinţelor din piaţă şi simplifică, totodată, procesul de căutare. În 2022, Storia.ro a lansat T.R.A.I. Index, o iniţiativă ce vine în întâmpinarea unor nevoi încă neacoperite ale românilor în găsirea unei locuinţe: standardul de viaţă, dincolo de cei 4 pereţi ai casei. T.R.A.I preia date relevante de la specialişti, precum nivelul de poluare a aerului, intensitatea traficului, varietatea punctelor de interes şi costul mediu pe metru pătrat, oferind o viziune de ansamblu asupra bunăstării fiecărui cartier în parte.