Mall-ul moldovean, deschis intr-o perioada extrem de prospera pentru economia ce se hranea cu remitentele emigrantilor si cu investitiile straine, se adreseaza unei "paturi extrem de subtiri" de clienti. Mai ales ca preturile pe care retailerii le practica fac concurenta directa celor din marile capitale ale modei. "Venisem la Chisinau cu speranta ca voi face cumparaturi multe aici. Realizez insa ca preturile sunt mai mari decat la Paris. Nu inteleg cum de isi permit oamenii sa cumpere", spunea Juddith Sinnige, jurnalist francez.

Intr-o seara de miercuri, in MallDova circa 100 de oameni se plimbau nehotarati prin magazinele si pe holurile centrului comercial de patru etaje. Pe cei mai multi ii puteai gasi la ultimul etaj, in sectiunea de baruri si restaurante, indiferenti la ploaia de afara. Criza se simtea insa si acolo: desi numarul de clienti a ramas relativ constant, criza se resimte la bacsisuri, potrivit unor angajati din domeniu. "Oamenii vin la mall ca la muzeu. A fost construit mai mult ca o atractie pentru turistii straini", a declarat o reprezentanta a guvernului de la Chisinau, care argumenteaza prin faptul ca "toti turistii straini care vin cer sa mearga la mall". Ibrahim Paksoy, fostul CEO al Anchor Grup, crede ca este greu de estimat cat de mult se resimte criza in MallDova, pentru ca centrul comercial a fost deschis in noiembrie 2008, deci dupa inceperea crizei.

Cu toate acestea, directorul Anchor spune ca traficul a fost permanent in crestere si mall-ul a ajuns la o medie de 12.000 de vizitatori pe zi, iar asteptarile sunt mari de la mall-ul din Chisinau. "Avem peste o suta de magazine si un grad de ocupare de 98% in MallDova. Avem insa si un interes mai mare din partea potentialilor chiriasi si o lista de asteptare mult mai mare decat era, spre exemplu, la deschiderea Bucuresti Mall", spune Paksoy, care face aceasta comparatie, deoarece, la fel ca si in cazul MallDova, Bucuresti Mall era la deschiderea sa din 1999 primul centru comercial de tip mall din oras.

Intr-o tara unde salariul mediu este de circa 170 de euro, preturile de la mall pot parea imense. Insa oficialii moldoveni recunosc faptul ca statul este sarac si ca singura varianta pentru a anima dezvoltarea este atragerea investitiilor, in special in infrastructura, energie si agricultura. In acest sens, ministrul economiei este de parere ca trebuie schimbat modelul de crestere. Provocarea, spune Valeriu Lazar, este "sa nu patinam spre modelul vechi, extrem de comod". "Ne bazam in mod excesiv pe banii trimisi de muncitorii din strainatate, care in 2008 ajunsesera sa reprezinte o treime din PIB. Odata cu criza, acestea au scazut si odata cu ele, a scazut si consumul, si economia. Acum vreau crestere economica insotita de dezvoltare."

Economia Republicii Moldova a depasit cea mai dificila perioada a crizei financiare, potrivit oficialilor de la Chisinau, si a crescut in primul trimestru din 2010 cu 4,7% comparativ cu perioada similara a anului trecut. Pentru 2010, autoritatile estimeaza un avans al Produsului Intern Brut de 2,5%, comparativ cu un declin de 6,5% in 2009. Structura economiei moldovene s-a modificat radical in ultimii ani, astfel incat in prezent, serviciile reprezinta 63-64% din PIB. Cota industriei a scazut nemotivat, potrivit lui Lazar, care spune ca productivitatea industriei este de cinci ori mai mare decat cea a agriculturii. Similara structurii economiei este si structura investitiilor. Circa 60% din totalul investitiilor straine directe se indreapta catre sectoarele neproductive, desi pentru a sustine exporturile si pentru a asigura productia necesara acestora, banii ar trebui canalizati in directia sectoarelor productive. Cele mai importante directii ale investitiilor au fost in ultimul an serviciile financiare, comertul, industria manufacturiera si sectorul imobiliar.