Industria jocurilor video a devenit în ultimii ani ramura care se dezvoltă continuu în industria entertainmentului, ajungând să fie astăzi poate la fel de importantă ca industria filmului de la Hollywood. Veniturile jocurilor confirmă acest fapt: în 2015, Avengers: Age of Ultron, blockbusterul celor de la Marvel, a obţinut 84 de milioane de dolari în Statele Unite în ziua premierei. Ziua de lansare a jocului video Metal Gear Solid V: The Phantom Pain le-a adus producătorilor 179 milioane de dolari. Desigur că există filme care înregistrează încasări uriaşe (vezi Star Wars sau Jurassic World), însă şi publicul filmelor este încă mult mai numeros. Tendinţa s-ar putea inversa în viitor, mai ales dacă ţinem cont că publicul va creşte obişnuit încă din copilărie cu jocurile pe calculator.

Despre piaţa jocurilor pentru copii ştie multe detalii Daniel Tamaş, cel care a fondat în 2007 Idea Studios la Cluj, alături de colegul său de bancă din liceu, Tudor Rad. Piaţa locală a jocurilor este dominată de cinci mari producători de jocuri – Ubisoft, EA Games, Gameloft, King şi MavenHut –, care au înregistrat anul trecut venituri totale de aproximativ 89 de milioane de euro, dar şi de studiouri locale, precum Amber, care a ajuns anul trecut la venituri de 6 milioane de euro.

Daniel Tamaş şi Tudor Rad au pornit studioul în 2007, dar nu pentru a dezvolta jocuri, ci pentru a avea o formă profesională şi legală prin care să factureze munca de freelance pe care o făceau în web design & development şi consultanţă. La scurt timp însă, au descoperit că există cerere pentru jocurile online destinate copiilor, deci o oportunitate de business. „Deşi nu aveam buget, am început timid să contactăm publisheri mari care aveau nevoie de astfel de conţinut. În momentul în care aceştia ne-au publicat câteva jocuri şi ne-au picat serverele din cauza numărului mare de accesări, ne-am dat seama că există un potenţial extraordinar pe această piaţă“, spune Daniel Tamaş. Ulterior, sub umbrela Idea Studios au apărut companiile Transylgamia şi Jellycs, cu scopul de a se extinde pe noi segmente de business. În 2014, cele trei companii au avut împreună o cifră de afaceri de aproape un milion de dolari şi au reuşit să menţină un profit constant, care a fost reinvestit în cele trei companii în proporţie de 70-80%.

Primele jocuri ale Idea Studios au fost cele pentru fetiţe, în particular jocuri de make-up şi dress-up, după ce Daniel Tamaş şi Tudor Rad au sesizat o cerere pe piaţa internaţională de gaming pentru asemenea jocuri video. Dar cererea nu a fost singurul motiv pentru care au mers în această direcţie. Mult mai important a fost faptul că jocurile pentru fetiţe necesită mai puţină muncă: „Dacă pentru băieţi ai nevoie să creezi un mediu mai complex şi interactiv, fetele au nevoie mai degrabă ca în joc să existe o diversitate mare a obiectelor, spre exemplu multe farduri sau coafuri, un număr cât mai mare de haine, dar şi o varietate de backgrounduri. Apoi, din punctul de vedere al programării, jocurile pentru fete sunt mai uşor de realizat, ceea ce presupune un volum de muncă mai mic şi costuri reduse de dezvoltare“, motivează Tamaş.

Jocurile au mers bine, studioul s-a dezvoltat, iar în 2011 aveau o echipă de 25 de oameni. Deveniseră parteneri cu Spil Games, unul dintre cei mai mari publisheri de jocuri online din lume: produceau jocuri pentru ei, iar Spil Games le publica pe platforma proprie. Dar cum lucrurile bune nu ţin la nesfârşit, o schimbare din Statele Unite a modificat substanţial businessul de la Cluj: „Totul părea să meargă bine până în momentul în care s-a schimbat echipa de management a celor de la Spil Games, iar noua echipă a ales să‑şi taie din costuri şi să renunţe la colaborarea cu noi. Astfel, am fost puşi în situaţia în care nu mai aveam o sursă constantă de finanţare care să poată susţine o echipă de 25 de oameni“, povesteşte Tamaş. Atunci au luat decizia să publice jocurile chiar ei pe site-ul pe care-l aveau atunci, cutezee.com. Când au atins borna de 1 milion de vizite pe site, au decis să vândă. Cu banii primiţi au ales să fuzioneze cu Paul Mureşan, care avea o companie specializată pe acelaşi segment. „Uitându-ne în urmă, aceasta s-a dovedit cea mai bună decizie pe care am putut să o luăm la momentul respectiv“, afirmă acum antreprenorul.