"Dosarul nou este format din trei disjungeri, făcute din şirul nenumărat de disjungeri din primul dosar, cele trei disjungeri au fost conexate într-un nou dosar de urmărire penală. Doamna Bica a dat o declaraţie referitoare la toate faptele care i se impută, asta nu înseamnă că a făcut vreun denunţ. Reiterez, doamna Bica nu a făcut niciun denunţ", a spus avocata Laura Voicu.

Ea a precizat că Alina Bica nu a recunoscut acuzaţiile şi a arătat în declaraţie că nu a săvârşit faptele pentru care este învinovăţită.

Laura Voicu a mai spus că în noul dosar sunt disjungerile despre care se ştia şi care trebuia să se materializeze într-un fel sau altul. Ea a precizat că nu poate să spună cine a făcut denunţul, pentru că dosarul este în faza de urmărire penală şi nu are voie să divulge informaţii, în acest moment.

Întrebată dacă sunt vizate în noul dosar şi acuzaţiile că Alina Bica ar fi primit bani de la omul de afaceri Ioan Niculae, avocata Laura Voicu a spus că acestea nu au nicio legătură cu noua cauză. Ea a precizat că, în legătură cu aceste informaţii, deocamdată nu se fac cercetări.

În acest dosar, disjuns din cel privind despăgubirea pentru un teren supraevaluat, joi au fost reţinuţi Alin Cocoş, fiul lui Dorin Cocoş, preşedintele PDL Bucureşti, Adriean Videanu, şi Florentin Mihăilescu, fostul consilier al Alinei Bica. Procurorii urmează să ceară instanţei supreme arestarea preventivă a celor trei, dar şi a Alinei Bica, aflată deja în arest în dosarul în care este judecată pentru despăgubirea ilegală.

Şi omul de afaceri Dorin Cocoş a fost dus vineri din arestul Poliţiei Capitalei la DNA pentru a da declaraţii în acest dosar, fiind audiat mai bine de două ore.

Potrivit unui comunicat al DNA, Alin Cocoş este cercetat pentru dare de mită şi trafic de influenţă, Adriean Videanu, pentru complicitate la abuz în serviciu, iar Florentin Mihăilescu, pentru complicitate la luare de mită.

În cauză, a fost dispusă punerea în mişcare a acţiunii penale şi faţă de Alina Bica, pentru luare de mită (două infracţiuni), abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (două infracţiuni) şi favorizarea făptuitorului.

Potrivit anchetatorilor, la data de 15 martie 2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, din care a făcut parte printre alţii şi Alina Bica, a aprobat raportul de evaluare prin care valoarea unui teren în suprafaţă de 130.535 mp (peste 13 hectare) a fost stabilită la suma de 377.282.300 de lei. Beneficiarul drepturilor litigioase, motivat şi de valoarea uriaşă a sumei pe care urma să o primească, a acceptat solicitarea inculpatului Cocoş Alin de a cesiona 25% din drepturile de despăgubire la trei persoane, indicate de acesta, în schimbul susţinerii cauzei sale la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

În acest demers s-a implicat şi Florentin Mihăilescu, un apropiat al lui Alin Cocoş, care a intermediat relaţia cu Bica, pentru rezolvarea favorabilă a dosarului de despăgubire, spun procurorii.

În schimbul influenţei realizate, Alina Bica ar fi primit o cotă parte, egală cu a lui Mihăilescu, dintr-un teren situat în localitatea Snagov, judeţul Ilfov, în suprafaţă de 4.425 metri pătraţi, ce aparţinea unei rude a lui Alin Cocoş.

În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

Potrivit unor documente ale DNA, publicate de jurnalistul Robert Turcescu pe blogul său la sfârşitul anului trecut, procurorii fac cercetări într-un nou dosar ce o priveşte pe Alina Bica, disjuns din cel privind despăgubirea ilegală de la ANRP.

În acest dosar, Alina Bica este acuzată că ar fi primit o cotă-parte dintr-un teren în Snagov, aparţinând primei soţii a lui Dorin Cocoş, Olguţa Chiriac, iar omul de afaceri, fiul său Alin Cocoş şi Elena Udrea ar fi primit bani, în urma implicării în despăgubirea lui Gheorghe Stelian pentru terenul supraevaluat.

Conform ordonanţei de disjungere a cauzei, după atribuirea valorii terenului, de către expertul evaluator Emil Nuţu şi înainte de aprobarea raportului de către comisia din ANRP, Gheorghe Stelian a cesionat cote-parte din teren către oamenii de afaceri Valentin Vişoiu, Adrian Andrici şi Gabriel Gheorghe, "scopul urmărit prin această cesiune fiind mijlocirea de către cedenţi" a legăturii cu membrii comisiei "prin intermediul lui Cocoş Dorin, Cocoş Alin şi Udrea Elena Gabriela".

În urma acordării despăgubirii pentru teren, acţiunile obţinute la Fondul Proprietatea au fost tranzacţionate, "iar o parte din bani au fost direcţionati către membrii familiei Cocoş (Cocoş Dorin, Cocoş Alin şi Udrea Elena Gabriela)".

În urma implicării Alinei Bica în acest caz, fosta şefă a DIICOT a primit, "fără a plăti contravaloarea, o cotă parte dintr-un teren situat la Snagov, în suprafaţă de 4.425 de metri pătraţi, aparţinând numitei Chiriac Olguţa", tranzacţia imobiliară fiind făcută prin interpuşi, conform documentului citat.

Marţi a fost audiată în acest dosar şi Olguţa Chiriac.

Videanu este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, după ce Alina Bica, în februarie 2014, printr-o ordonanţă dată ca procuror-şef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competenţă, a ridicat sechestrul asigurator asupra unui număr de 80 de acţiuni ale acestuia, dispus de procurorul care instrumenta un dosar al lui Videanu.

Astfel, arată procurorii, Bica i-ar fi facilitat lui Videanu reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acţiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse şi sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a şi întâmplat.

În acel dosar instrumentat de DIICOT, Videanu este cercetat pentru că l-ar fi favorizat pe omul de afaceri Ioan Niculae, iar prin intervenţiile sale în sprijinul firmei Interagro ar fi fost pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.