Ce a adus vizita lui Xi Jinping aliaţilor europeni ai Chinei: o rafinărie pentru Serbia, ajutor la construirea unei centrale nucleare ruseşti în Ungaria
Ungaria este prima ţară membră a Uniunii Europene care a aderat la iniţiativa chinezească a noului drum al mătăsii, fiind văzută de mulţi din Europa şi China drept poarta de intrare a Beijingului pe continentul european.
Ungaria este prima ţară membră a Uniunii Europene care a aderat la iniţiativa chinezească a noului drum al mătăsii, fiind văzută de mulţi din Europa şi China drept poarta de intrare a Beijingului pe continentul european.
În vizita efectuată în Budapesta săptămâna trecută, preşedintele chinez Xi Jinping a adus cu sine angajamente de construire de infrastructură care să ajute la comercializarea produselor de la fabricile chinezeşti din Ungaria la nivelul întregului continent.
Preşedintele Xi şi premierul maghiar Viktor Orban au semnat 18 acorduri cu focus pe proiecte de infrastructură. Modernizarea costisitoare a unei reţele feroviare învechite şi construcţia unei îndelung amânate conexiuni între Aeroportul din Budapesta şi centrul capitalei s-au numărat printre acorduri.
Pregătiri ar putea începe pentru dezvoltarea unei reţele de încărcare pentru maşini electrice.
Pentru aliaţii occidentali, o posibilă cooperare în domeniul energiei nucleare este clar cel mai îngrijorător aspect de pe lista acordurilor bilaterale încheiate între China şi Ungaria, scrie Portfolio. Potrivit anunţului făcut în urma vizitei lui Xi, proiecte pot fi lansate în „întregul spectru“ al sectorului energiei nucleare.
Detaliile nu sunt cunoscute încă, însă pare logic ca o astfel de cooperare să includă implicarea Chinei în construcţia centralei nucleare Paks II. Aceasta este de fapt un proiect rusesc, finanţat cu 10 miliarde de dolari de Moscova. Dar din cauza sancţiunilor occidentale aplicate Rusiei, banii s-ar putea să fie o problemă.
China va ajuta de asemenea la construirea şi posibil finanţarea unei noi conducte petroliere de 128 de km din Ungaria până în Serbia. Costul acesteia poate fi estimat la 150 milioane de euro. Cu ajutorul acestei conducte, Serbia ar urma să fie conectată la conducta Baratsag, reducând dependenţa la import a ţării de conducta JANAF.
Gigantul maghiar 4iG a semnat de asemenea un memorandum de înţelegere cu divizia locală a companiei chinezeşti Huawei cu privire la crearea unei platforme comune de servicii cloud pentru companii locale şi companii mari din China şi Asia cu prezenţă în regiune, potrivit Budapest Business Journal.
Cele două părţi analizează de asemenea posibilitatea creării de centre comune de inovaţie pentru cercetare, dezvoltare şi aplicare a inteligenţei artificiale.
În ultimii ani, Beijing-ul a investit masiv în Serbia. Chinezii deţin fabrici şi mine, construiesc drumuri, iar locomotivele chineze vor înlocui în scurt timp trenurile vechi din această ţară.
În cadrul vizitei preşedintelui chinez în această ţară au fost semnate 29 de acorduri menite să consolideze cooperarea juridică, economică şi la nivel de reglementare între cele două ţări.
Serbia va deveni prima ţară europeană din ani întregi care va încheia un acord de comerţ liber cu China, acesta urmând să intre în vigoare pe 1 iulie.
Printre colaborările recente se numără încheierea unor acorduri de clearing în yuani şi inaugurarea unei noi rute de transport de mărfuri între provincial chineză Hebei şi Belgrad, notează Intellinews.
De asemenea, conform Serbian Monitor, guvernul sârb a semnat două acorduri cu companii chineze care vor facilita noi investiţii în sectorul energiei, cu o valoare totală de 2,7 miliarde de euro.
Un acord de 2,4 miliarde de euro a fost încheiat cu China Energy International Group pentru construirea unei rafinării în Smederevo.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro
- Alegătorii americani bărbaţi, superponderali, care nu au studii superioare, care nu au prieteni şi care sunt loviţi în masculinitatea lor, au înclinat balanţa în favoarea lui Donald Trump. Într-o analiză, New York Times, unul dintre cele mai importante ziare americane, spune că diviziunea pe diplome a devenit cea mai importantă diviziune în viaţa americană