"62% dintre respondenţi se aşteaptă ca veniturile lor să crească cu 14,28%, însemnând o creştere semificativă. Aceste date sunt aliniate cu răspunsurile din decembrie 2013, când aşteptările de creştere erau de 51,5% şi un număr redus de respondenţi (3,85%) aşteptau o creştere semnificativă a veniturilor. Aceste date arată puţin mai bine decât aşteptările din iunie 2014", se arată într-un comunicat al CIS.

În mod similar, în comparaţie cu 30 iunie 2014, numărul celor care au răspuns că aşteaptă o restrângere a veniturilor a scăzut de la 20% la 8,57% în 31 decembrie 2014. Şi totuşi, acest rezultat denotă o uşoară creştere faţă de numărul celor din 31 decembrie 2013, care era de 6%.

Numărul companiilor care au considerat că afacerea lor va rămâne neschimbată în anul în curs, a coborât de la 39,3% în 30 decembrie 2013 la 28,5%. Cu toate acestea, scorul este destul de ridicat în comparaţie cu 19,2 % din 30 iunie 2014.

Una dintre schimbările majore în ceea ce priveşte răspunsurile companiilor vizează creşterea pieţei interne. Respondenţii se aşteaptă ca această creştere să vină mai degrabă din piaţa internă decât din exporturi. Aşteptările membrilor privind restrângerea s-au diminuat considerabil faţă de anul anterior, acum acestea fiind de 8,65%.

Per ansamblu, faţă de situaţia din urmă cu un an, companiile aşteptă să aibă creşteri în activităţile lor.

În ciuda încrederii mai ridicate în creşterea veniturilor şi a rezultatelor, respondenţii nu văd o schimbare prea mare în investiţiile de capital, care rămân la acelaşi nivel, respectiv 46,15% în comparaţie cu 48% în 2013, în timp ce 28,2% prevăd o creştere a investiţiilor de capital în comparaţie cu 24,14% în 2013, iar 23,07% prevăd că vor investi mai puţin în comparaţie cu anul anterior.

Cu toate acestea, la întrebarea legată de atractivitatea investiţiilor de capital în România, studiul remarcă o mică creştere în ceea ce priveşte aşteptările, de la 38,2% în 31 decembrie 2013 la 44,4% în decembrie 2014. În orice caz, un număr important de respondenţi, 38,8% consideră ca acest tip de investiţie nu este competitivă, iar 16,66 % consideră ca fiind nerelevant.

Investitorii nu au planificate nici schimbări majore vizând forţa de muncă, 53,84% dintre respondenţi estimând o creştere a numărului de angajaţi faţă de 55,5% de anul anterior. Cu toate acestea, 28,2% au în vedere o uşoară creştere a numărului de locuri de muncă, în comparaţie cu 24% din perioada anterioară.

"Perspectiva unor venituri mai mari împreună cu o uşoră creştere - chiar dacă nu una considerabilă - a aşteptărilor privind investiţiile de capital sau locurile de muncă, arată o întărire a încrederii în stabilitatea economiei şi posibilităţile ei de creştere. În acelaşi timp indică o subutilizare a bazei de mijloace fixe care ar putea servi chiar unei cereri mai mari decât cea din prezent, precum şi necesitatea continuării eforturilorde valorificare a întregului potenţial al economiei româneşti. Respondenţii din sectorul bancar au resimţit acest lucru destul de intens şi au subliniat faptul că «în sectorul bancar există mai multe iniţiative cu impact negativ semnificativ asupra domeniului»", se menţionează în comunicat.

Mediul legislativ şi eficienţa administrativă rămân unele dintre provocările importante şi pot duce la blocaje în mediul de afaceri, consideră investitorii. Un număr mare de respondenţi, 57,5% consideră că mediul legislativ şi eficienţa administrativă nu s-au schimbat în comparaţie cu anul precedent. Doar 15% dintre aceştia consideră că s-au îmbunătăţit uşor.

Respondenţii semnalează faptul că mediul fiscal pentru sectorul de afaceri rămâne în mod categoric impredictibil. Birocraţia şi schimbările legislative impredictibile reprezintă provocări majore. Sectorul public are nevoie de stabilitate în ceea ce priveşte forţa de muncă (resursele umane). Schimbările frecvente de personal sunt în detrimentul interacţiunii dintre sistemul public şi mediul de afaceri afectând continuitatea proiectelor în derulare.

În plus, respondenţii au remarcat o lipsă de cooperare între instituţii în acele proiecte comune menite să reducă şomajul sau să dezvolte anumite sectoare, precum tehnologie, infrastructură, cercetare şi dezvoltare.

"Problemele legate de fiscalitate, capacitate administrativă de reglemantare, lipsa de transparenţă şi stabilitate rămân în continuare unele dintre provocările cheie, care nu par a se diminua", se mai spune în comunicat.

Consiliul Investitorilor Străini este una dintre principalele asociaţii de investitori străini din România şi are 115 companii multinaţionale membre, ale căror investiţii cumulate reprezintă în jur de 35 miliarde euro, adică aproape două treimi din totalul investiţiilor străine directe realizate în România din 1990 până în prezent.