Cand am auzit prima oara de colectarea selectiva, m-am intrebat ce folos are. Practic, nu intelegeam de ce trebuie sa schimb felul in care arunc gunoiul. O prietena imi spunea ca nici macar nu are loc in casa pentru a-si pune trei cosuri de gunoi. A fost ciudat la inceput, dar acum totul pare firesc si putini sunt cei care uita sa separe corect hartiile de sticla si PET-urile de gunoiul menajer." Martina are 32 de ani si locuieste in nordul Belgiei.

Cand aude despre situatia din Romania, tanara nu pare deloc uimita pentru ca acelasi lucru se intampla si in Belgia, ce-i drept acum 15-20 de ani.Oricum, nimic nu se poate intampla peste noapte, spune ea, in timp ce pocneste din degete. "Cert e ca acum, cand te trezesti cu abtibildul rosu lipit pe sacul de gunoi si de pe toata strada ti l-au lasat in fata casei numai pe al tau, ai si o rusine fata de vecini si te apuci sa rascolesti in sac ca sa vezi ce ai aruncat gresit."

Si practic nimeni nu scapa nepedepsit, dat fiind ca cei care ridica gunoiul sunt foarte perspicace. Sunt de regula doi oameni: o fata care se uita atent in sac ca sa vada daca nu s-a strecurat ceva nepotrivit si care decide daca gunoiul pleaca sau ramane si un barbat foarte solid care ridica sacii colectati corect in masina de gunoi. Iar abtibilidul rosu lipit pe saci nu e numai o pedeapsa in fata vecinilor, pentru ca la trei greseli, sacul ramane tot in fata portii, dar in plus, vine si politia cu o amenda de doua-trei sute de euro. In Romania, povestea e abia la inceput. Perceptia asupra colectarii selective nu e foarte clara, iar multi romani se intreaba, probabil, "Ce imi iese daca nu mai arunc gunoiul la gramada?".

"Conceptia gresita a romanilor trebuie schimbata. Este necesar sa intelegem ca generarea de deseu costa, si inca foarte mult, in celelalte tari din Europa. Cu cat faci mai mult gunoi, cu atat platesti mai mult. Si nu invers." Mugurel Radulescu, presedintele Eco-Rom Ambalaje, ONG care urmareste respectarea angajamentelor privind atingerea obiectivelor de valorificare si reciclare a deseurilor, infiintat de catre producatorii de ambalaje, sustine ca romanii trebuie sa treaca la colectarea selectiva din convingerea ca este un lucru normal, necesar si, nu in ultimul rand, benefic lor si generatiilor urmatoare, insistand pe ideea de constiinta si de responsabilitate pentru propriile acte de consum. Insa inainte de a ajunge sa creada ca e normal, necesar si benefic, cetateanul tinde sa aiba si o urma de suspiciune.

Din studiile realizate de cei de la Eco-Rom Ambalaje rezulta ca cei mai multi romani au auzit de colectarea selectiva, dar de fapt nu stiu ce trebuie sa faca; unii nu stiu ca ambalaj poate fi si conserva, dar si doza de cola sau cutia de carton de la ceai. Multi nu stiu ce se intampla mai departe cu ceea ce este in container, iar faptul ca nu cunosc i-a determinat sa adopte perceptii eronate. "Aici intervin si mentalitatile: pesimism, neincredere in ceva nou, suspiciune, <stiam eu ca e ceva neserios, le ia de fapt impreuna si le arunca la groapa de gunoi>. Au fost si astfel de cazuri, dar multa lume a imbratisat informatia fara sa vada personal", marturiseste seful Eco-Rom.

De aceea, multi dintre operatorii de salubritate au lansat de cateva luni modele de buna practica in colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje de la populatie. Astfel, salubristii vor colecta gunoiul in camioane cu pereti transparenti, pentru ca populatia sa observe clar ca gunoaiele aruncate sunt ridicate separat, in vederea reciclarii. "Ne dorim ca ei, cetatenii, sa capete incredere ca deseurile reciclabile sunt valorificate si colectarea selectiva pe care o fac are rezultate", spunea in urma cu jumatate de an Cristian Poteras, primarul Sectorului 6, la lansarea unuia dintre primele proiecte de acest gen.