"Frontiera a fost deblocată la ora locală 17.00 (18.00, ora României). Toate vehiculele, indiferent de numerele lor de înmatriculare, pot intra în Croaţia", a anunţat Ministerul de Interne de la Zagreb.

Devenită o ţară de tranzit majoră în Balcani, după ce Budapesta a închis frontiera migranţilor venind dinspre Serbia, Croaţia şi-a închis săptămâna aceasta frontiera vehiculelor sârbeşti, în semn de protest faţă de afluxul de migranţi dinspre Serbia.

În faţa amplorii pe care a luat-o criza dintre cele două ţări - cea mai gravă de la conflictul armat din anii '90 -, Bruxellesul a somat vineri Zagrebul să prezinte "de urgenţă clarificări", îndemnând Croaţia să revină asupra deciziilor pe care le-a luat.

Comisarul pentru Extinderea UE Johannes Hahn a îndemnat, la rândul său, Zagrebul să-şi revizuiască poziţia, subliniind într-o vizită la Belgrad că Europa are nevie de "stabilitate" în Balcani, în faţa crizei migraţiei.

La două zile de la summitul excepţional dedicat acestei crize, în care Cei 28 au convenit să consolideze frontierele externe ale UE şi să ofere un ajutor umanitar vecinilor lor, fluxul refugiaţilor care încearcă să ajungă în vestul Europei prin Blacani rămâne important.

Zagrebul a anunţat că a înregistrat 8.500 de noi migranţi joi, ridicând la 55.000 numărul celor care au tranzitat ţara de când Ungaria şi-a închis frontiera cu Serbia, pe 15 septembrie.

Aproape toţi migranţii care sosesc în Croaţia trec după aceea în Ungaria, după care ajung, printr-un coridor de facto, la frontiera cu Austria, iar de acolo în Germania.

"Oamenii să fie împiedicaţi să treacă"

Adeptul unei linii dure, premierul populist ungur Viktor Orban a instalat deja sârmă ghimpată pe o lungime de 41 de kilometri din frontiera cu Croaţia şi a anunţat vineri că vrea să o închidă ermetic împotriva refugiaţilor.

"Instalarea unei protecţii la frontiera cu Serbia a atins obiectivele pe care ni le-am dat. Este de datoria noastră să facem acelaşi lucru la frontiera cu Croaţia", a declarat el într-o conferinţă de presă la Viena, unde a fost primit de către cancelarul Werner Faymann.

Orban, care rămâne inflexibil în privinţa problemei de fond, a subliniat că vrea să obţină, în prealabil, susţinerea cât mai multor parteneri internaţionali.

El intenţionează să se întâlnească cu secretarul general al ONU Ban Ki-moon la New York, săptămâna viitoare, în cadrul Adunării Generale a ONU, şi să efectueze vizite "în alte ţări".

"Experienţa de la frontiera sârbă arată că este necesar să obţinem o susţinere înainte să închidem o frontieră", a recunoscut el.

Această închidere a fost dur denunţată de către numeroase ţări, iar imaginile cu migranţi blocaţi de gardul de sârmă ghimpată au făcut înconjurul lumii.

Taxă pe tranzacţiile financiare

Însă un număr tot mai mare de lideri apreciază, în prezent, mai mult sau mai puţin deschis, că Ungaria îşi îndeplineşte rolul de apărătoare a frontierei zonei Schengen, în faţa ambiguităţilor UE şi incapacităţii acesteia de a controla fluxul de migranţi care sosesc în Grecia din Turcia.

După liderul CSU - aripa bavareză a formaţiunii cancelarului german Angela Merkel -, vicecancelarul conservator austriac Reinhold Mitterlehner şi-a exprimat, la rândul său, susţinerea faţă de Orban.

"Viktor Orban nu se înşală prea tare atunci când apreciază că UE trebuie să-i spună ceea ce aşteaptă cu adevărat de la el. Trebuie să protejeze frontiera UE? Ori Acordurile de la Dublin sunt caduce? Domnul Orban este primul expus" fluxului migraţiei, a declarat el pentru cotidianul Die Presse.

Într-o vizită la Beremend, la frontiera dintre Croaţia şi Ungaria, adjunctul secretarului general al ONU Philippe Douste-Blazy a pledat, vineri, pentru introducerea unei taxe europene asupra tranzacţiilor financiare în vederea finanţării găzduirii refugiaţilor politici şi ajutorării ţărilor în curs de dezvoltare, de unde sunt originari imigranţii economici.

Berlinul a apreciat că 30% dintre persoanele care se declară sirieni la înregistrare - pentru a obţine statutul de refugiat în Germania - de fapt nu sunt sirieni.