JS1 a dat, miercuri, publicităţii motivarea deciziei prin care a respins propunerea de arestare preventivă a lui Marius Maghiari, de la Brigada Rutieră a Capitalei, şi a altor şapte poliţişti, printre care şi adjunctul instituţiei, Daniel Piştea, acuzaţi că ar fi încercat să muşamalizeze un accident rutier provocat de Maghiari în care a fost rănită o femeie.

În privinţa acuzaţiei de favorizare a făptuitorului adusă lui Daniel Piştea, notează judecătorul care a decis cercetarea acestuia în libertate, "aceasta constă în esenţă în faptul că acesta s-a deplasat de la domiciliul său din comuna Clinceni, jud. Ilfov, la sediul Secţiei 2 Poliţie, îmbrăcat în uniforma de serviciu, fără a avea niciun rol în cadrul anchetei penale în derulare, sub pretextul că intenţionează să facă verificări pentru o informare internă, determinând întârzierea cercetărilor".

În concret, scrie magistratul de drepturi şi libertăţi, potrivit anchetatorilor, "Piştea Daniel ar fi făcut demersuri şi ar fi dat dispoziţii, în sensul schimbării echipei operative care ar fi trebuit să efectueze cercetarea la faţa locului (Smercinschi şi Trandafir), ar fi ascuns echipei de cercetare formate din Ţuţui şi Popa aspecte esenţiale pe care în calitatea oficială le-a obţinut (în sensul că făptuitorul o perioadă de timp de aproximativ 5 ore a indus organele de cercetare în eroare, pretinzând că victima ar fi vătămată ca urmare a unui accident casnic), s-ar fi întruzat în activitatea de cercetare penală a organelor Secţiei 2 Poliţie, cărora le-a impus inserarea menţiunii că Maghiari Marius a fost găsit de organele de cercetare la Spitalul Elias şi s-a deplasat împreună cu echipa de cercetare la faţa locului" şi "în acelaşi scop, inculpatul s-ar fi folosit de autoritatea funcţiei, indicând organelor de cercetare care au efectuat actele de urmărire lipsa indiciilor săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 338 alin. 1 şi art. 338 alin. 2 C.pen".

"În opinia judecătorului de drepturi şi libertăţi, situaţia de fapt conturată de probatoriul administrat în cauză în privinţa acţiunilor întreprinse de inculpatul Piştea Daniel nu se circumscrie infracţiunii de favorizare a făptuitorului, neexistând o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârşirea acestei infracţiuni", arată instanţa care notează în motivare că, "deşi parchetul susţine că inculpatul Piştea Daniel a determinat întârzierea cercetărilor, sub pretextul că intenţionează să facă verificări pentru o informare internă, nu menţionează în cuprinsul referatului de arestare preventivă şi nici în cuprinsul unui alt act procedural întocmit până în prezent în cauză în ce modalitate a tergiversat acesta cercetările, neexistând nici măcar o referire sumară cu privire la acest aspect".

Totodată, arată magistratul, "faptul că inculpatul s-a prezentat la sediul Secţiei 2 Poliţie îmbrăcat în uniforma de serviciu nu poate în niciun caz să reprezinte nici măcar un indiciu în sensul că acesta ar fi vrut să-şi folosească autoritatea în vederea deturnării sensului anchetei, insinuarea parchetului în acest sens fiind lipsită de orice suport, reprezentând o simplă speculaţie incompatibilă cu rigoarea dreptului penal, care presupune formularea unor acuzaţii clare, precise, lipsite de echivoc, ceea ce nu este cazul în situaţia de faţă".

În aceeaşi ordine de idei, arată magistratul, "prezenţa inculpatului Piştea Daniel la sediul Secţiei 2 Poliţie avea scopul efectuării de verificări în vederea unei informări interne către şeful Biroului Poliţiei Rutiere, Crai Cristian, chiar acesta din urmă declarând că i-a dat dispoziţie lui Piştea Daniel să se informeze în legătură cu evenimentul în care a fost implicat Maghiari Marius, astfel încât nu se poate susţine că prezenţa sa era nejustificată".

Referitor la modul de desemnare a echipei operative care să se ocupe de cercetarea cazului, judecătorul de drepturi şi libertăţi consideră că acest aspect nu are nicio relevanţă în cauză, întrucât nu există vreun element care să conducă la concluzia că membrii echipei operative ar fi fost special desemnaţi în vederea împiedicării cercetărilor, fiind vorba şi în acest caz de o simplă speculaţie, nesusţinută de vreo probă.

În privinţa acuzaţiei conform căreia Piştea ar fi intervenit în activitatea de cercetare penală a organelor Secţiei 2 Poliţie, în sensul că le-a impus inserarea menţiunii că Maghiari Marius a fost găsit de organele de cercetare la Spitalul Elias şi că s-a deplasat împreună cu echipa de cercetare la faţa locului, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că nici aceste acţiuni nu pot fi catalogate ca acte de favorizare a făptuitorului, în condiţiile în care menţiunea respectivă era cât se poate de reală.

Instanţa arată că se punea problema unei favorizări a lui Maghiari în situaţia în care Piştea ar fi intervenit în vederea consemnării de aspecte nereale în cuprinsul procesului-verbal respectiv, însă în condiţiile în care acesta a sugerat poliţiştilor din cadrul Secţiei 2 să insereze în procesul-verbal o împrejurare care corespunde adevărului nu se poate reţine în sarcina acestuia săvârşirea vreunei fapte cu caracter infracţional.

"În privinţa faptului că inculpatul Piştea Daniel s-ar fi deplasat împreună cu echipa de cercetare la faţa locului, acest fapt nu constituie o chestiune ilicită, având în vedere că în calitate de adjunct al Biroului Poliţiei Rutiere avea dreptul să asiste la activităţile efectuate de subordonaţii săi, câtă vreme nu intervenea în vederea denaturării probelor sau a îngreunării cercetărilor. Or, din actele dosarului nu reiese că acesta ar fi participat efectiv la activiătile de cercetare la faţa locului sau că ar fi încercat să denatureze sensul acestora, motiv pentru care nu i se poate imputa nici sub acest aspect săvârşirea vreunei fapte care să se circumscrie infracţiunii prevăzute de art. 269 alin. 1 C.pen", mai scrie judecătorul.

Referitor la susţinerea parchetului, în sensul că Piştea s-ar fi folosit de autoritatea funcţiei, indicând organelor de cercetare care au efectuat actele de urmărire lipsa indiciilor săvârşirii infracţiunilor prevăzute de articolele 338 alin. 1 şi 338 alin. 2 C.pen., "din coroborarea declaraţiilor acestuia cu declaraţiile inculpatului Cânea Liviu Daniel rezultă că între cei doi a existat o consultare referitoare la încadrarea juridică pe care trebuie să o primească fapta lui Maghiari Marius, ambii opinând în sensul nereţinerii infracţiunii de părăsire a locului accidentului", se mai arată în motivare.

"Singurele mijloace de probă administrate sub acest aspect sunt declaraţiile inculpaţilor Piştea Daniel şi Cânea Liviu Daniel, ambii afirmând că a fost vorba de o simplă consultare cu caracter profesional, cu atât mai mult cu cât Piştea Daniel nici nu putea da indicaţii subordonatului său în privinţa efectuării cercetării penale, procurorul de caz fiind singurul abilitat în acest sens. Totodată, inculpatul Ţuţui Auraş Eugen a declarat că a dispus începerea urmăririi penale in rem doar sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă fără a se consulta cu vreo altă persoană, ceea ce demonstrează că inculpatul Piştea Daniel nu a impus reţinerea unei anumite încadrări juridice favorabile lui Maghiari Marius, astfel cum parchetul susţine", conchide instanţa de judecată în motivare.

Judecătoria Sectorului 1 a respins, sâmbătă, cererea procurorilor de arestare a lui Marius Maghiari, care ar fi provocat un accident rutier, şi a altor şapte poliţişti, printre care şi un şef de la Rutieră, toţi fiind lăsaţi în libertate, doar Maghiari fiind sub control judiciar.

Procurorii Parchetului Judecătoriei Sectorului 1 i-au reţinut, joi noapte, pe Marius Maghiari, şef în cadrul unui serviciu de la Brigada Rutieră a Capitalei, pe Daniel Piştea, adjunct al aceleiaşi instituţii, pe colegii acestora Liviu Daniel Cânea şi Auraş Eugen Ţuţui, precum şi pe Ion Daniel Bocan, şeful Secţiei 2 Poliţie, Mihăiţă Georgică Anghel, Ovidiu Gheorghe Sanfira şi Marian Lupu Pasăre, toţi de la Secţia 2, iar vineri au cerut Judecătoriei Sectorului 1 arestarea lor preventivă.

Potrivit unor surse judiciare, poliţistul Marius Maghiari ar fi accidentat cu maşina o femeie, dar incidentul ar fi fost încadrat ca accident de muncă. Ceilalţi şapte poliţişti sunt suspectaţi că l-ar fi ajutat pe Maghiari, astfel încât fapta să nu fie încadrată ca accident rutier.

Marius Maghiari a declarat, la ieşirea din sediul Judecătoriei Sectorului 1, că nu înţelege de ce lucrurile au luat o astfel de turnură şi a arătat că nu a făcut decât să îndrepte în cel mai corect mod situaţia pe care a produs-o. El a spus că, după accident, a dus-o pe femeie de urgenţă la spital, iar aceasta a fost conştientă tot timpul. Maghiari a adăugat că, în timpul discuţiilor cu femeia, a încercat să stabilească o înţelegere, astfel încât să nu se ajungă la deschiderea unui dosar penal.

Întrebat de ce s-a ajuns ca accidentul rutier să fie transformat într-un accident de muncă, respectiv ca femeia să susţină că a căzut de pe schela unei clădiri, Maghiari a arătat doar că a dorit să meargă pe calea medierii cu aceasta, astfel încât să evite situaţii de cercetare penală. El a precizat că s-a ajuns la o înţelegere, dar după ce femeia a fost chemată la Parchet să dea declaraţii, aceasta a renunţat la înţelegere.

Întrebat dacă s-a pus problema oferirii unor sume de bani, chiar şi sub forma unor daune materiale şi morale, Maghiari a spus că, la un moment dat, până ca femeia să fie chemată de către procurori la audieri, a fost contactat de avocaţi ai acesteia, pentru a se stabili o sumă de bani cu titlu de daune, reafirmând că înţelegerea a căzut după ce femeia a dat declaraţii în faţa anchetatorilor.

Potrivit unor surse judiciare, accidentul a avut loc în 8 iunie, în jurul orei 14.30, în zona unei treceri de pietoni de la Fântâna Mioriţa.