Kelemen Hunor a afirmat la dezbaterea "Voci Maghiare Locale", de la Târgu Mureş, că sintagma de "stat naţional" din articol 1 al Constituţiei "îi exclude, cumva, pe cei care nu sunt români".

El a adăugat că, de fapt, minorităţile, printre care şi cea maghiară, ar trebui să fie recunoscute ca elemente constitutive ale ţării, pentru că "realitatea este că în România trăiesc mai multe minorităţi".

"România, în sens etnic, nu poate fi stat naţional. E dificil să vorbim de relaţii de încredere între societatea majoritară şi minoritatea maghiară, cât timp articolul 1 din Constituţie ne exclude", a spus Kelemen Hunor.

El a adăugat că acest "capital de încredere" este foarte important şi că, într-o Românie puternică, trebuie rezolvată, pe termen mediu şi lung, şi această situaţie a minoritarilor.

Ulterior, acesta a declarat presei că, până acum, nu s-a dat "o definiţie foarte exactă, corectă, a sintagmei stat naţional".

"Aşa cum simţim noi, înseamnă stat naţional din punct de vedere etnic, ceea ce, am spus de foarte multe ori, din punctul nostru de vedere, nu este în regulă. Fiindcă, până la urmă, există 10, 12, după unii, 15 la sută din populaţia României, care aparţine de altă o etnie, nu contează, maghiari, romi, saşi, sârbi, ruşi lipoveni şi aşa mai departe. Dacă se dă o definiţie din punct de vedere politic, atunci lucrurile devin mult mai nuanţate. Dar, în acest moment, ceea ce simţim noi, această sintagmă înseamnă stat naţional din punct de vedere etnic şi toţi acei care nu sunt de etnie română se simt excluşi. Asta am spus şi, de aceea, noi de fiecare dată spunem, din 1993 până în 2014, că la un moment dat trebuie să ne gândim foarte serios cum putem redefini primul articol (din Constituţie - n.r.)", a spus Kelemen Hunor.

Acesta a adăugat că UDMR n-a avut niciodată probleme cu sintagma de stat unitar şi indivizibil din articolul 1 al Constituţiei, ci doar cu cea de "stat naţional", pentru că maghiarii consideră că România e şi patria lor, în care vor să trăiască.

"Ştiu că există un articol care interzice să modifici această sintagmă din Constituţie, de aceea, orice amendare a Constituţiei trebuie făcută în doi paşi, altfel nu se poate umbla la acest articol sau trebuie să ne gândim la o nouă Constituţie. Oricum, există o problemă cu acel articol care interzice modificarea", a spus Kelemen Hunor, adăugând că, dacă s-ar face un referendum "şi 100 sau chiar 110 la sută" dintre români ar spune că vor monarhie constituţională, aceasta nu s-ar putea realiza, din cauza acelui articol constituţional.

"Deci, din acest punct de vedere, nu este de acceptat să fie interzis pentru generaţiile viitoare să se gândească la viitorul lor, fiindcă nu e normal", a conchis el.

Kelemen Hunor a participat, vineri seară, la Târgu Mureş, la dezbaterea publică "Voci Maghiare Locale", alături de fostul preşedinte al Uniunii, senatorul Marko Bela, vicepreşedintele politic Borbely Laszlo şi aproape 100 de invitaţi, personalităţi ale vieţii politice din judeţ.