Primul semestru al anului a adus evoluţii interesante pentru sectorul energetic, aşa arată datele operaţionale publicate de Translectrica, operatorul siste­mului de transport românesc. Sunt trei lu­cruri care atrag atenţia, creşterea consu­mului, scăderea accentuată a producţiei de energie şi creşterea importurilor, piaţă pe care Ucraina a ajuns să fie un partener foarte important pentru România, în ciuda războiului care afectează statul din 2022.

♦ România a importat de două ori mai multă energie în primele şase luni ale anului pe fondul unei producţii interne afectate de secetă, dar al unui consum în creştere doar datorită temperaturilor ♦ Astfel, Ucraina a ajuns al treilea partener semnificativ pentru importurile de energie ale României, după Ungaria şi Bulgaria.

Primul semestru al anului a adus evoluţii interesante pentru sectorul energetic, aşa arată datele operaţionale publicate de Translectrica, operatorul siste­mului de transport românesc. Sunt trei lu­cruri care atrag atenţia, creşterea consu­mului, scăderea accentuată a producţiei de energie şi creşterea importurilor, piaţă pe care Ucraina a ajuns să fie un partener foarte important pentru România, în ciuda războiului care afectează statul din 2022.

„Analizând evoluţia componentelor balanţei energetice, în perioada ianuarie-iu­nie 2024 comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2023, se observă o creştere cu 2% a consumului intern net şi o scădere cu 8% a producţiei nete de energie“, se arată în raportul semestrial publicat săptămâna aceasta de Transelectrica. Odată cu aceste evoluţii, exporturile de energie ale României au scăzut faţă de anul trecut, iar importurile aproape s-au dublat în perioada analizată, dar ca şi cantitate s-au stabilizat fiecare la circa 3,7 TWh. Practic, producţia internă, chiar şi în scădere, a fost egală cu cererea de energie, animată de condiţiile meteo anormale pentru această perioadă.

„Creşterea semnificativă de consum înregistrată în luna ianuarie 2024, respectiv 5,4%, a fost influenţată în mare parte de temperatura medie lunară mai scăzută, care a înregistrat valoarea de -0,19oC, comparativ cu luna ianuarie 2023, când s-au înregistrat +3,2oC. La polul opus, creşterea de 2,53% din iunie a fost influenţată tot de tempe­ratură, valoarea medie la nivel naţional de 22oC înregistrând o anomalie termică pozi­tivă faţă de norma lunară de 3,1oC (norma lunară 1991-2020 este de 18,9 oC).“

Pe partea de producţie de energie, energia hidro a fost afectată şi astfel a terminat primul semestru al anului cu un minus de 22%.

Dar ceea ce este cu adevărat interesant este dinamica fluxurilor de energie între România şi vecinii săi, un loc special fiind ocupat de schimburile cu Ucraina. Reprezentanţii Transelectrica nu au putut fi contactaţi pentru detalii suplimentare. O situţie similară, marcată de importuir mari de energie din Ucraina a fost vizibilă şi în primul semestru din 2020. La acel moment, în rapoartele Transelectrica se preciza că România are zone deficitare de producţie de energie la graniţa cu Ucraina şi Ungaria.În plus, la acel moment sistemul energetic al Ucrainei nu era afectat de război.

„Distribuţia fluxurilor fizice de import/export pe liniile de interconexiune în intervalul ianuarie-iunie 2024 faţă de ianuarie - iunie 2023 se prezintă astfel: exportul a scăzut pe graniţa cu Serbia, Ungaria, Ucraina şi Moldova şi a crescut pe graniţa cu Bulgaria, iar importul a crescut pe toate graniţele“, se arată în raportul semestrial al Transelectrica. Faţă de semestrul I din anul 2023, s-a înregistrat o creştere de aproximativ 64% a schimburilor comerciale la import şi o scădere de 13% a energiei tranzitate, pe fondul unei hidraulicităţi mai scăzute comparativ cu anul trecut în această perioadă a anului şi în condiţiile unui consum intern de energie electrică care, cu excepţia lunilor aprilie şi mai, a crescut faţă de perioada similară din anul 2023.