♦ Operaţional, rezultatele OMV Petrom pentru primele şase luni au fost în scădere, dar eliminarea contribuţiei pe solidaritate pentru petrolul rafinat, care în primele şase luni din 2023 a scos din buzunarele companiei aproape 2 miliarde de lei, creează „iluzia“ unei creşteri de profit spectaculoase.

OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie din România, a terminat primele şase luni ale anului cu vânzări de 17,2 mld. lei, cu 3% mai mici faţă de peri­oada similară a anului trecut, şi cu un profit net de 2,6 miliarde de lei, cu 178% mai mare faţă de rezultatul de 944 de milioane de lei de anul trecut. Rezultatele din exploatare pe segmente­le de explorare şi producţie, dar şi pe divizia de gaze şi energie au fost în scădere cu 27%, respectiv 68% în perioada analizată, partea de rafinare şi marketing având un avans de 61%. Dar chiar şi aşa, profitul net al perioadei a fost mult mai mare întrucât 2023 a fost influenţat de contribuţia de solidaritate pe ţiţeiul rafinat, care nu mai este aplicabilă din 2024.

„În primele 6 luni am avut o performanţă bună, susţinută de modelul nostru de business inte­grat, revenirea cererii de piaţă pentru pro­dusele noastre şi rate de utilizare mai mari a acti­velor noastre din downstream. Cu toate acestea, preţurile mai mici la gaze şi la energie electrică şi volumele mai mici de hidrocarburi disponibile la vânzare au dus la un rezultat din exploatare CCA excluzând elementele speciale cu 15% mai mic, de aproximativ 3 miliarde lei. În această perioadă, am contribuit cu circa 8 mi­liarde de lei la bugetul de stat al României, in­clu­siv dividende şi am investit aproximativ 2,4 mi­li­arde de lei“, a spus Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom, cu ocazia anunţării rezultatelor pentru primul semestru al anului. Piaţa de produse energetice a avut o evoluţie robustă în primul semestru al anului, cu o creştere de 5% a cererii de carburanţi, un con­sum stabil de gaze naturale şi o creştere marginală de 1% a cererii de energie. Pe toate aceste segmente, OMV Petrom este fie lider de piaţă, fie un jucător semnificativ.

„Vedem în continuare că 80% din înma­triculările auto se fac în zona convenţională, piaţa întreagă de hibride şi electrice fiind la sub 3% din totalul pieţei“, a mai precizat Verchere.

Tsunamiul din Marea Neagră

Pentru primele şase luni ale anului, bugetul de investiţii al companiei a fost de 2,4 miliarde de lei, dar va ajunge la 8 miliarde de lei până la finalul lui 2024. „Intrăm în cea mai intensă etapă de investiţii din istoria companiei“, a precizat Alina Popa, CFO-ul OMV Petrom, în cadrul con­ferinţei de presă organizată pentru rezulta­tele la 6 luni. Iar în această etapă istorică de investiţii, proiectul Neptun Deep din Marea Neagră este cel mai important. Cu o valoare de 4 miliarde de euro, proiectul este derulat de OMV Petrom alături de Romgaz. Fiecare com­panie are procente egale, dar statutul de opera­tor îi aparţine OMV Petrom. Neptun Deep ar trebui să ajungă la etapa de first gas în 2027 şi ascunde rezerve potenţiale de 100 de miliarde de metri cubi, echivalentului consumului intern pentru 10 ani de zile.

„Partea noastră din Neptun Deep va fi finanţată din surse proprii. În zona tradiţională de investiţii, ne bazăm pe sursele proprii. Avem o poziţie de net cash, aşa că acestea vor fi resursele la care vom apela prima dată pentru finanţarea investiţiilor în core-business“, a continuat Alina Popa.

„Avizul de mediu a fost emis alături de autorităţile din Bulgaria, iar România este unul dintre cele mai robuste state pe zona de avizare“, a spus Cristian Hubati, membru al directoratului responsabil pentru activitatea de Explorare şi Producţie. „De când am luat decizia finală de investiţii (jumătatea anului trecut – n.red.), toate contractele majore sunt semnate, am început lucrul la platforma pentru zona de mică adâncime în Indonezia, iar forajul îl vom începe anul viitor. Credem în potenţialul Mării Negre“, a completat Hubati.

Oamenii mării

Dincolo de bani, proiectul Neptun Deep îşi face resimţită prezenţa şi în alţi indicatori ai OMV Petrom. Compania a terminat primele şase luni cu 8.098 angajaţi, în creştere semnificativă faţă de cei 7.700 de angajaţi pe care îi avea în perioada similară din 2023.

„Forţa din afară este deja impresionantă. Cred că în acest moment putem vorbi pe plan intern şi extern de circa 1.000 de persoane implicate în proiectul Neptun Deep, pentru ca la momentul de vârf al şantierului să ajungem la 3.000-6.000 de persoane“, a mai precizat Hubati.

Cristian Hubati, membru al directoratului responsabil pentru activitatea de Explorare şi Producţie: Forţa din afară este deja impresionantă. Cred că în acest moment putem vorbi pe plan intern şi extern de circa 1.000 de persoane implicate în proiectul Neptun Deep, pentru ca la momentul de vârf al şantierului să ajungem la 3.000-6.000 de persoane.

Dar nu doar proiectul Neptun Deep va crea noi locuri de muncă, ci toate proiectele pe zona de tranziţie energetică pe care OMV Petrom la are în desfăşurare şi care au fost reviziute recent cu ocazia actualizării Strategiei 2030. Până în 2030, bugetul companiei este de 11 miliarde de euro, neschimbat deocamdată, dar deja unele ţinte au fost atinse astfel că ele au fost mărite. „Portofoliul actual de proiecte de energie solară şi eoliană depăşeşte ţinta iniţială propusă pentru 2030, de peste 1 GW. Compania vizează acum o capacitate de peste 2,5 GW de energie electrică din surse regenerabile până în 2030, inclusiv din parteneriate. Aceasta se traduce într-o producţie electrică netă anuală de peste 4,7 TWh, din care 2,4 TWh net pentru OMV Petrom de atins până în 2030“, a anunţat în iunie OMV Petrom. Mai departe, după achiziţionarea reţelei Renovatio, OMV Petrom este pe cale să-şi atingă ţinta de aproximativ 1.000 de puncte de încărcare până la sfârşitul anului, poziţionându-se ca un jucător foarte important în electro-mobilitate. Compania îşi propune acum să aibă mai mult de 5.000 de puncte de încărcare până în 2030 şi să devină, astfel, cel mai mare furnizor de servicii de electro-mobilitate în România. Iniţial, ţinta pe zona de electro-mobilitate era de 500 de puncte de încărcare la nivelul anului 2030.

„Bugetul a rămas neschimbat pentru că a existat o realocare între proiecte. Mai departe, costurile pentru unele tehnologii au scăzut, astfel că putem construi mai mult cu mai puţin. Portofoliul a fost analizat, iar investiţiile se vor duce numai către proiecte care oferă randamente de peste 10%, peste ceea ce ne-am propus iniţial“, a mai explicat Alina Popa.