Anul acesta, emisiunea Afaceri de la zero a spus poveştile a peste 200 de antreprenori care au avut curajul să îşi transforme ideile şi pasiunile în businessuri. Fie că vorbim de cafenele, restaurante, producţie, ateliere de produse handmade sau ateliere cu diverse activităţi pentru copii sau adulţi, toate şi-au găsit locul în rubrica Afaceri de la zero.

Fiecare antreprenor cu care am stat de vorbă în cadrul acestui proiect în 2024, dar şi în anii trecuţi, a pornit de la zero şi a reuşit să îşi materializeze visul. Bucureşti, Cluj, Vrancea sau Iaşi sunt doar câteva dintre judeţele în care s-au născut poveşti antreprenoriale, afaceri şi concepte care însă pot fi replicate oriunde în ţară.

Iată cum arată top 25 de idei de afaceri pentru 2025:

1. Îmbrăcăminte creată refolosind materiale naturale

Kinga Kelemen din Cluj-Napoca, de profesie dramaturg, a dat naştere brandului Lanelka, sub care creează haine din materiale second-hand sau naturale si saci de dormit din lână merinos pentru copii. Ea a pornit de la o nevoie personală, atunci când a devenit mamă pentru a treia oară, iar treptat, produsele pe care le făcea au ajuns la un public din ce în ce mai mare.

Lanelka are în acest moment linia de upcycling, care cuprinde produse realizate din materiale deja existente şi linia de colecţie, care cuprinde haine din materiale naturale, precum in sau lână, în serii foarte mici. Sacul de dormit este vedeta portofoliului, iar până în prezent, sub brandul Lanelka au fost creaţi circa sute de saci de dormit din lână merinos.

2. Fotografie de business

Andrei Zafiu a absolvit Politehnica, la bază fiind inginer, însă de mic copil pasiunea lui a fost fotografia. După ce a experimentat mai multe joburi în domeniul pe care l-a studiat, la companii precum Enel sau Renault, el a decis să facă din pasiunea sa un business. Astfel, din 2017, Andrei Zafiu se ocupă doar de zona de fotografie, având propria firmă, şi este nişat pe fotografia pentru evenimentele de business şi portrete pentru CEO.

Portofoliul său cuprinde 70% portrete de antreprenori şi CEO, dar şi fotografii pentru evenimente de business. O şedinţă foto durează 90 de minute, iar proiectele pot fi cu o singură persoană, CEO-ul unei companii, sau cu 20-25 de oameni dintr-o companie.

3. Călătorii personalizate

Loredana Peptenaru a lucrat timp de şapte ani într-o agenţie de turism în domeniul croazierelor, iar în pandemie, după ce şi-a dat demisia, a decis să pornească Nomad Travel Concept, propria sa agenţie de turism, care oferă consultanţă şi vacanţe personalizate.

Agenţia de turism Nomad Travel Concept se axează pe vacanţele exotice, precum cele din Maldive, Zanzibar, Seychelles sau Mauritius. În general, un pachet mediu de vacanţă pentru două persoane porneşte de la 6.000 de euro.

4. Producţie video cu drone

Trei tineri au făcut din pasiunea lor pentru videografie un business şi au pornit, în ianuarie 2023, proiectul Oneshotz, în care dronele joacă rolul principal. În primul an de activitate, Oneshotz a ajuns la aproximativ 30 de clienţi din diverse domenii de activitate, care şi-au dorit videoclipuri realizate cu drone care să le descrie activitatea sau produsele.

Businessul are trei segmente principale de clienţi: cei din real estate, cei din zona de evenimente, cum ar fi concerte, dar şi nunţi, şi cei din zona de acţiune, care cuprinde partea de competiţii sau curse de motociclete. Recent, s-a conturat şi segmentul custom, în care clientul are libertate maximă şi există o regie.

5. Accesorii şi poşete din lemn

Adriana Man a pornit brandul Yves Anais în 2018, după ce a renunţat la jobul său din corporaţie, şi a început să creeze accesorii şi genţi din lemn, care prind viaţă cu ajutorul a două ateliere partenere din România. Deşi a studiat economia, ea a fost întotdeauna o fire creativă şi a reuşit să îşi fructifice abilităţile prin prisma acestui business.

Cea mai accesibilă poşetă Yves Anais costă 120 de euro. Poşetele Yves Anais sunt fabricate manual, iar producţia unei genţi durează până la şapte zile. Produsele se găsesc în magazinul online propriu, într-un concept store din mallul Băneasa şi pe platforma de designeri români Band of Creators.

6. Punct gastronomic local

Ioana Matei a transformat casa bunicilor săi din comuna Ghindăreşti, judeţul Constanţa, într-un punct gastronomic local numit La Grisha, unde familia sa găteşte peşte din Dunăre luat direct de la pescari. Punctul gastronomic local are în jur de 20 de locuri în interior, plus alte câteva pe terasa acoperită.

La Grisha este deschis doar sâmbăta şi duminica şi funcţionează doar pe bază de rezervare. Într-o zi bună de sâmbătă, La Grisha are în jur de 30-40 de clienţi, iar încasările dintr-o săptămâna bună se ridică la 2.000-3.000 de euro.

7. Cafenea în alb şi negru

Adi şi Mirela Hudici, soţ şi soţie, au transformat visul lor de acum 20 de ani într-un business şi au deschis anul acesta cafeneaua Glitch la Piatra Neamţ. Fiica lor, elevă la Liceul de Arte, a ales numele, conceptul şi designul cafenelei.

Cafeneaua dispune de 24 de locuri. În meniul Glitch clienţii găsesc diverse băuturi pe bază de cafea, dar şi deserturi, produsele vedetă fiind dulciurile pe bază de fulgi de lapte şi cafeaua Glitch Coffee, tot pe bază de fulgi de lapte.

8. Evenimente restrânse pentru degustare de bere artizanală

Ioana Coca, o antreprenoare cu experienţă în producţia de bere artizanală şi organizare de evenimente, a dezvoltat proiectul Craft Beer Voyage, prin care ţine evenimente de degustare a berii artizanale în Bucureşti şi în ţară. Ea vrea să creeze şi un hub de promovare a berii artizanale în România.

Proiectul său generează venituri din taxa plătită de participanţii la degustări, iar în viitor, şi din vânzările magazinului online şi din spaţiul fizic pe care îl va dezvolta.

9. Realizare de terarii

Ana Popovici este pasionată de plante de aproape 9 ani şi totul a început în momentul în care a salvat o plantă şi a văzut că poate avea grijă de ea. Ea a dezvoltat, în urmă cu aproximativ trei ani, Minimaterra, un proiect cu terarii, unele atât de micuţe încât au devenit marele elemente de diferenţiere al afacerii.

Minimaterra realizează terarii închise, în recipente de sticlă, luate de la sticlari din Bucureşti. Principiul de funcţionare a unui terariu este relativ simplu, motiv pentru care nici nu necesită foarte multă îngrijire, ca în cazul unei plante de apartament.

10. Teatru de păpuşi independent

Ana Crăciun Lambru a lansat teatrul de păpuşi independent Free Puppet Theatre în 2017, dând astfel „corp“ unei pasiuni pe care o avea de la 4-5 ani. Prin spectacolele pe care le creează, multe dintre ele pe teme actuale, cum ar fi cele de mediu, Ana spune altfel de poveşti, iar succesul Free Puppet Theatre arată că sunt din ce în ce mai multe „urechi“ gata să le asculte.

11. Bijuterii din argint reciclat

Ana Dincă este, de profesie, arhitect, iar în ultimul an de facultate a decis să lanseze un proiect personal, atelierul de bijuterii MAD, care transpune în inele sau cercei pasiunea ei pentru forme organice neaşteptate, dar şi crezul în nevoia de sustenabilitate la nivelul industriei de bijuterii.

Bijuteriile MAD sunt realizate manual, numai din argint reciclat, iar nicio piesă nu seamănă cu alta, cum de altfel orice destinatar este la rândul său unic.

12. Tricouri cu mesaje

Cu un background în jurnalism, Ina Biebel din Timişoara este pasionată de limba română şi de corectitudinea vorbirii ei. Aşa că în urmă cu patru ani, sătulă să tot audă câteva greşeli frecvente, se decide să facă un tricou special, simplu, pe care scria cu majuscule chiar „pe care“. Iar reacţia publicului a fost complet peste aşteptări, acel „pe care“ iniţial transformându-se într-o colecţie de obiecte cu peste 130 de mesaje, un magazin fizic în Timişoara, o echipă şi planuri de creştere, toate acestea sub brandul TomBabe.

13. Platformă de teatru online

Picior de Play este o platformă de streaming care conectează telespectatori din toată lumea cu teatrul, dar aceasta ar fi o descriere simplă a ceea ce reuşesc de trei ani încoace să facă Alexandru Aramă şi echipa din spatele acestui proiect. În realitate, Picior de Play nu este doar teatru online, ci o experienţă care facilitează interacţiuni altminteri imposibile, iar pasul următor în dezvoltarea acestui proiect ar fi chiar o secţiune de conţinut propriu, care duce teatrul din zona de sală, în cea de experiment şi deci de posibilităţi infinite.

14. Educaţie alternativă prin artă

Ciprian Cobzariu, absolvent al Facultăţii de teatru din Iaşi, organizează tabere la complexul turistic ArtEd din Durău şi atrage în fiecare sezon 1.500-1.600 de copii, care participă la diferite ateliere.

Fondatorul ArtEd îşi propune să facă  educaţie alternativă prin artă. El a ajuns la concluzia că poate implementa astfel de ateliere şi în taberele pentru copii. Dacă iniţial închiria spaţii de cazare din ţară şi organiza tabere în zona Câmpulung, zona Gura Humorului, Călimăneşti, Sinaia, Râşnov, în final a construit propriul complex turistic la Durău pentru aceste tabere.

15. Fermă proprie

Florin Chiuţă, fondatorul Fermei Florin Pomicultorul, a transformat pasiunea pentru agricultură într-o afacere de familie,  ce va genera în acest an  încasări de 60.000 de euro. Ferma Florin Pomicultorul din comuna Priboeni, judeţul Argeş, este o fermă de familie, ce se întinde pe trei hectare. În prezent, el  produce căpşune, cireşe, vişine, prune, mere, pere, gutui, dar şi ceapă, cartofi, usturoi, sfeclă roşie şi fasole uscată.

Produsele sunt vândute direct către clienţi persoane fizice (livrare la domiciliu) dar şi către băcăniile din Topoloveni, Piteşti, Târgovişte, Bucureşti. În plus, ferma a colaborat şi cu câteva hipermarket-uri pe partea de produse proaspete.

16. Producţie de detergent şi parfum de rufe

Cristina Codiţă, fostă angajată într-o multinaţională, a păşit pe drumul antreprenoriatului şi a creat, în 2021, brandul Cashmere Aroma, sub care produce parfum şi balsam pentru haine, detergent profesional, dar şi diverse alte produse adiacente, cum ar fi spray-uri textile sau odorizante de cameră.

Produsele Cashmere Aroma se vând în toată ţara, dar au ajuns şi la clienţi din afara României.

17. Decoraţiuni din lemn recuperat

Mihaela Balica din Iaşi a lucrat într-o multinaţională ca manager de expansiune, iar acum câţiva ani a făcut trecerea la antreprenoriat din dorinţa de a îşi materializa pasiunea pentru lucrul în lemn. Astfel, ea a creat Woodatree, un atelier pornit în garajul părinţilor săi, în care creează decoraţiuni din lemn recuperat.

În portofoliul Woodatree se găsesc tablouri şi oglinzi, dar şi alte produse din lemn. Lemnul folosit provine de la oamenii din mediul rural, de la construcţiile demolate din Iaşi şi de la atelierele de tâmplărie.

18. Obiecte din sticlă reciclată

Horaţiu Oltean din Mediaş a renunţat acum câţiva ani la jobul din multinaţională şi a pus bazele proiectului Stycle, un atelier în care creează obiecte din sticlă reciclată împreună cu tatăl său, fost inginer mecanic în fabrica de sticlă Vitrometan din Mediaş.

Portofoliul cuprinde produse din sticlă precum pahare, vaze, candele şi oliviere. Cele mai cerute sunt paharele, care se vând în mare parte în domeniul HoReCa. Produsele se vând prin intermediul unor magazine fizice de nişă, dar şi online, iar anul acesta a fost deschis un magazin fizic propriu în Mediaş.

19. Aplicaţie pentru gestionarea emoţiilor

Doi antreprenori din Cluj, Ionuţ Biriş şi Alex Şandor, cu experienţă în dezvoltarea de jocuri, au pus bazele unei aplicaţii de dezvoltare socioemoţională pentru copii. Serenitale, aplicaţia dezvoltată de cei doi şi lansată în luna august, ajută copiii să îşi gestioneze emoţiile, în special, furia.

În aplicaţie, copii pot învăţa diferite tehnici de gestionare a emoţiilor, cum ar fi tehnica interactivă de respiraţie, unde au suportul vizual şi interactiv ca să înţeleagă ritmul şi durata respiraţiei astfel încât să se liniştească.

Aplicaţia se adresează copiilor între cinci şi 12 ani, iar la descărcare se percepe o taxă de 50 de lei, care se plăteşte direct în Google Play sau App Store.

20. Haine cu ţesături tradiţionale

Ruxandra Căpuşan, cu background în domeniul artelor plastice şi cu experienţă în managementul firmelor, şi-a propus să readucă la viaţă portul românesc tradiţional prin proiectul său antreprenorial Senin, pornit anul trecut la Cluj-Napoca. Senin este un brand sub care ea creează haine actuale, dar care au integrată şi ţesătura tradiţională.

Producţia este externalizată şi are loc în patru ateliere - două în Cluj-Napoca, unu în Floreşti şi unu în Turda. Cele mai cerute produse din portofoliul Senin sunt paltoanele şi hanoracele. Preţurile produselor cu eticheta Senin încep de la 1.100 de lei, însă ele pot ajunge până la 3.000 de lei.

21. Obiecte de mobilier din beton

Mihai Bonciu din Bucureşti este de profesie sculptor şi în trecut a realizat decoruri pentru spectacole de teatru şi film, însă astăzi are propria sa afacere şi propriul brand, Koncret, sub care realizează obiecte de mobilier din beton, într-un atelier din Câmpina. Totul a pornit de la o primă măsuţă de cafea din beton realizată în pandemie, la cerinţa unui prieten.

În portofoliu se găsesc atât produse realizate în serie mică, precum şi produse făcute la comandă. Cele mai cerute sunt măsuţele de cafea şi lavoarele. Preţul produselor pleacă de la 1.000 de lei şi poate ajunge la câteva mii de euro.

22. Deserturi speciale

Cu experienţă din publicitate, domeniul în care a lucrat, cu o piaţă încă liberă şi mai ales cu ambiţia de a schimba o percepţie, Ioana Mihai a pornit pe drumul antreprenoriatului în 2024, creând brandul de colivă Mori – colive de viaţă. Investiţia iniţială a fost de circa 20.000 de euro, iar desertul este produs în laboratorul propriu din Capitală.

Desertul „special” ajunge la clienţi prin alte businessuri din domeniul HoReCa, prin social media, dar şi prin aplicaţia Tazz. Planurile fondatoarei urmăresc deschiderea unei locaţii fizice şi schimbarea etichetei negative care se pune în general acestui desert.

23. Băuturi sănătoase

Iulia Suciu a lucrat în consultanţă fiscală timp de şapte ani, însă a ales în cele din urmă calea antreprenoriatului, odată cu dezvoltarea  Zenvita Kombucha, o băutură sănătoasă, 100% naturală, obţinută din ceai şi cultură de kombucha, pe care o produce chiar ea într-un laborator din cartierul Crângaşi din Bucureşti.

Kombucha este un ceai fermentat la care se adaugă zahăr, o clutură de kombucha şi suc de fructe sau plante. Ideea de a dezvolta această băutură a pornit acum câţiva ani, când antreprenoarea începuse să aibă probleme digestive şi era în căutare de alimente şi băuturi sănătoase. Însă, totul s-a materializat în martie 2023.

24. Producţie de ciocolată

Alina Goidea şi Carmen Vasile, două surori cu background în zona de design, respectiv arhitectură, au renunţat la joburile lor din Bucureşti şi s-au întors în Focşani, oraşul lor natal, unde au pus bazele brandului Marsepe, sub care astăzi produc, în Odobeşti, judeţul Vrancea, praline de ciocolată.

Sub brandul Marsepe există trei colecţii de bază, fiecare cu câte nouă sortimente: Crazy Garden, Exotic Intense şi Spicy Party. Recent, a apărut şi noua colecţie, numită Moştenire, care surprinde gustul tradiţional românesc prin combinaţiile alese. Preţurile sunt cuprinse între 28 de lei şi 200 de lei, în funcţie de cantitate şi de colecţie.

25. Workshopuri de recondiţionare a obiectelor de mobilier

Adriana Nica din Bacău a plecat din mediul corporate după mai bine de două decenii şi a deschis, chiar înainte de pandemie, Soul Paint Atelier, un proiect prin care organizează ateliere de recondiţionare a obiectelor pentru de mobilier. Workshopurile sale se ţin în Bacău şi Bucureşti, iar până acum au găzduit sute de cursanţi.

În general, cursanţii care participă la workshopurile organizate de Soul Paint Atelier au 12-13 ani şi până la peste 45-50 de ani. Workshopurile au ajuns inclusiv în zona corporate. Preţul unui workshop care durează o oră sau două este 150 de lei,  în timp ce unul care durează circa patru sau cinci ore ajunge să coste 400 de lei.