Croitoru a facut diferentierea intre rata de crestere potentiala pe termen lung, situata la circa 2,9% in prezent, fata de 5-6% inainte de criza, si cea pe termen scurt, care s-a redus la mai putin de 1%, avand in vedere ca structura economiei s-a schimbat, ca si conditiile de competitivitate de care are nevoie acum Romania pentru iesirea din recesiune si o crestere sanatoasa.

Din acest punct de vedere, ideea ca Romania ar trebui sa ajunga la aceeasi structura a economiei ca UE este gresita, apreciaza consilierul guvernatorului BNR. Ponderea agriculturii in PIB este de 7%, fata de 1,7% in UE, a industriei de 26,4%, fata de 18,1% in UE, iar cea a serviciilor de 55,7%, fata de 73,9% in UE. "Nu foloseste la nimic sa incercam sa ajungem la aceeasi structura ca in Vest; aceasta este o idee a anilor '70. Ceea ce e de dorit este specializarea, identificarea acelor domenii unde putem fi cel mai competitivi", afirma Lucian Croitoru.

In astfel de conditii, liberalizarea pietei muncii si reforma sistemului de pensii ar facilita mobilitatea si reocuparea fortei de munca din sectoarele care au cazut (constructii, industriile legate de consumul final intern) spre cele care au piata, sustine Croitoru, iar absorbtia mai buna a fondurilor europene ar suplini insuficienta fluxurilor de capital straine, care au disparut sau s-au reorientat spre alte zone mai rentabile de la inceputul crizei pana acum. "FMI s-a dovedit prea optimist, in prognozele de pana acum, cand a prevazut o reluare mai rapida a fluxurilor de capital catre Europa Centrala si de Est."

In opinia lui, estimarea de 1,6% pentru cresterea economica din 2011 este realizabila, avand in vedere felul cum s-au comportat pana acum sectoarele cele mai eficiente. "Exporturile sunt un model pentru ce poate face sectorul privat atunci cand e lasat in pace", spune economistul, dand ca exemplu faptul ca in 2009-2010 ponderea masinilor si a echipamentelor nu s-a redus in totalul exporturilor, ca si faptul ca exportatorii cauta sa descopere sau sa redescopere alte piete unde isi pot vinde produsele, acolo unde piata UE nu a mai fost sau nu mai este suficienta.

Ceea ce trage insa in jos perspectiva de crestere, in afara de masurile de austeritate luate de Guvern, este increderea consumatorilor romani, care mentine redusa cererea interna ("suntem latini si avem tendinta sa exageram - daca inainte de criza eram prea optimisti, acum suntem cu mult mai pesimisti decat alte tari din Est si din UE in privinta redresarii economiei"). Redresarea economiei Romaniei este limitata si de perspectiva Uniunii Europene, pentru care Economist Intelligence Unit estimeaza ca pana in 2017 nu va fi posibila o crestere medie a PIB de peste 1,7%.

Consilierul guvernatorului BNR nu situeaza printre posibilele motoare de crestere reluarea creditarii din partea bancilor. "Este o cauzalitate gresita aceea ca daca se reia creditarea, economia creste. Bancile sunt prin natura lor prociclice; este adevarata butada ca bancile iti dau umbrela atunci cand e soare si ti-o iau atunci cand ploua", spune Croitoru, insistand ca reluarea creditarii nu poate sa apara decat dupa ce economia va fi iesit deja din recesiune.

Avand in vedere toti acesti factori, momentul concret cand Romania va ajunge din nou la crestere economica este situat de Lucian Croitoru in a doua jumatate a lui 2011. "Se poate spune ca dupa o perioada de recesiune, economia are nevoie de circa trei ani ca sa-si revina", a afirmat economistul, precizand ca reperele avute in vedere sunt celelalte doua episoade de recesiune din 1989 incoace - cea din 1992-1993, cand economia a scazut cu 25%, si cea din 1997-1999, cand PIB a pierdut 14%.

In ultimul Raport asupra inflatiei, BNR estimeaza ca rata de crestere potentiala a PIB va continua sa ramana pana in 2012 sub nivelul dinaintea crizei, atata vreme cat au scazut deopotriva fluxurile de investitii, consumul final, gradul de utilizare a capacitatilor de productie si populatia ocupata. PIB potential, folosit in calculele BNR pentru determinarea estimarilor de inflatie, inseamna nivelul PIB real care poate fi generat de o economie unde resursele (capacitatile de productie si forta de munca) sunt folosite la maximum fara a genera presiuni inflationiste.