La începutul anului trecut companiile de tehnologie chinezeŞTI erau atât de în urmă în ceea ce priveşte inteligenţa artificială generativă încât multe se bazau pe modelele open-source Llama de la Meta Platforms, care pot fi descărcate gratuit. Mai rău, restricţiile SUA privind exporturile de cipuri AI de top ameninţau să ţină în loc şi mai mult China.

Liderii Chinei erau nervoşi şi frustraţi. Cea mai promiţătoare tehnologie nouă din lume era dominată de OpenAI, Google şi alte companii americane, scrie The Wall Street Journal. Aşadar, în primăvara anului 2024, Beijingul a mărit presiunea asupra executivilor din tehnologie. O companie chinezească de top din domeniul inteligenţei artificiale a povestit pentru The Wall Street Journal cum a primit apeluri de la 10 agenţii guvernamentale diferite într-o singură lună, îndemnând la acţiune pentru dezvoltarea modelelor AI native. Guvernul a relaxat reglementările, a găsit finanţare şi s-a grăbit să instaleze putere de calcul. Nouă luni mai târziu, startup-ul chinez DeepSeek a surprins Silicon Valley cu un nou model puternic de AI. Speranţa chinezilor a început să crescă. „China are în sfârşit un model de care poate fi mândră”, a declarat premierul Li Qiang oficialilor din administraţia sa, potrivit unor persoane apropiate situaţiei.

Optimismul a impulsionat industria tehnologică a Chinei, a dezlănţuit un val şi mai mare de ajutor guvernamental şi a zdruncinat concurenţa americană. Cursa pentru inteligenţa artificială a fost dusă la cote noi şi este comparată cu Războiul Rece şi cu marile ciocniri ştiinţifice şi tehnologice care l-au caracterizat. Este probabil ca actualul război rece al AI să aibă o putere de schimbare la fel de mare. Competiţia contribuie deja la susţinerea unei creşteri la nivel global a cheltuielilor pentru tehnologie, care au stimulat pieţele bursiere din SUA şi China şi au deblocat noi surse de creştere economică, chiar dacă alimentează temeri legate de crearea unei bule a inteligenţei artificiale.

China are o istorie în a permite SUA să preia conducerea în tehnologiile de frontieră, doar pentru a recupera mai târziu, pe măsură ce know-how-ul se răspândeşte. Pe reţelele de socializare, americanii au fost lideri la început, doar pentru a vedea TikTok, creat de ingineri chinezi, dominând şi redefinind în cele din urmă industria. Manualul de inteligenţă artificială al ţării arată cum China se mobilizează pe toate fronturile pentru a face din nou acelaşi lucru.

Cursa poate să transforme industria, societatea şi geopolitica. Îi împinge pe lideri să ignore îngrijorările legate de pericolele modelelor puternice de AI, inclusiv răspândirea dezinformării şi a altor conţinuturi dăunătoare, precum şi dezvoltarea unor sisteme de AI superinteligente, nealiniate cu valorile umane. „Viitorul inteligenţei artificiale nu va fi câştigat prin avertismente simple în privinţa siguranţei”, a spus vicepreşedintele SUA, JD Vance, într-un discurs susţinut în februarie la Paris. Ambele ţări sunt conduse în aceeaşi măsură de frică, cât şi de speranţa de progres. În Washington şi Silicon Valley există avertismente din abundenţă conform cărora „AI autoritară” a Chinei, dacă nu este adusă sub control, va eroda supremaţia tehnologică americană. Beijingul este convins că eşecul în a ţine pasul în domeniul AI va face mai uşor pentru SUA să oprească renaşterea Chinei ca putere globală. Ambele ţări consideră că cota de piaţă pentru companiile lor din întreaga lume poate fi luată de altul - şi odată cu aceasta, posibilitatea de a influenţa segmente mari ale populaţiei globale. SUA deţin încă un avantaj clar, producând cele mai puternice modele de AI. China nu le poate egala în domeniul cipurilor avansate şi nu are un răspuns pentru puterea financiară a investitorilor privaţi americani, care au finanţat startup-uri de AI în valoare de 104 miliarde de dolari în prima jumătate a anului 2025 şi se pregătesc pentru mai mult. Însă China are o rezervă masivă de ingineri capabili, costuri mai mici şi un model de dezvoltare condus de stat care adesea se mişcă mai repede decât cel al SUA, pe toate acestea Beijingul folosindu-le în efortul de a înclina competiţia în favoarea sa.

O nouă campanie „pentru întreaga societate” îşi propune să accelereze construirea de clustere de calcul în zone precum Mongolia Interioară, unde vaste parcuri solare şi eoliene oferă energie ieftină din abundenţă şi conectează sute de centre de date pentru a crea un bazin de calcul comun – unii îl descriu ca un „cloud naţional” – până în 2028. China concentrează, de asemenea, sute de miliarde de dolari în reţeaua sa electrică pentru a sprijini instruirea şi adoptarea inteligenţei artificiale. Experţii în AI cred că este prea devreme să spunem cine va avea în cele din urmă avantajul în domeniul inteligenţei artificiale. Iar cursa, adaugă ei, nu va fi neapărat determinată de cine cheltuie mai mult. China are o istorie în a permite SUA să preia conducerea în tehnologiile de frontieră, doar pentru a recupera mai târziu, pe măsură ce know-how-ul se răspândeşte. Pe reţelele de socializare, americanii au fost lideri la început, doar pentru a vedea TikTok, creat de ingineri chinezi, dominând şi redefinind în cele din urmă industria. Manualul de inteligenţă artificială al ţării arată cum China se mobilizează pe toate fronturile pentru a face din nou acelaşi lucru. „Avansul nostru este probabil în ordinul lunilor, dar nu al anilor”, a declarat Chris McGuire, care a contribuit la proiectarea controalelor la exportul de cipuri AI din SUA când a lucrat la Consiliul de Securitate Naţională sub administraţia Biden. Modelele chinezeşti de AI se clasează în prezent în top sau aproape de acesta la fiecare sarcină, de la codare la generarea de videoclipuri, cu excepţia căutării, potrivit Chatbot Arena, o platformă populară de clasificare în crowdsourcing. Între timp, sectorul manufacturier din China depăşeşte cu viteză SUA în aducerea AI în lumea fizică prin intermediul robotaxiurilor, dronelor autonome şi roboţilor umanoizi. Având în vedere progresul Chinei, a spus McGuire, SUA sunt „foarte norocoase” să aibă avantajul lor în domeniul cipurilor.

Ecouri ale Războiului Rece

 Experţii din industrie, evocând cursa spaţială din timpul Războiului Rece, prezintă adesea lansarea ChatGPT ca pe un „moment Sputnik” pentru China în competiţia sa tot mai strânsă cu SUA. Având în vedere aplicaţiile largi ale AI, analogia mai potrivită ar putea fi cursa de zeci de ani a SUA cu Uniunea Sovietică pentru a construi computere pentru apărare. Deşi nu la fel de memorabilă ca zborul spre Lună, acea competiţie mai puţin cunoscută din timpul Războiului Rece – pe care SUA au câştigat-o – a împins armata, universităţile şi companiile americane să producă inovaţii în domeniul informaticii care au influenţat economia globală, au redefinit războiul şi au reproiectat viaţa de zi cu zi la nivel mondial. Liderii de la Washington şi Beijing văd acum AI ca pe o tehnologie revoluţionară ce ar putea depăşi informatica digitală – şi urmaşul acesteia, internetul – în potenţialul său perturbator.

Dacă AI depăşeşte inteligenţa umană şi dobândeşte capacitatea de a evolua singură, ar putea conferi o superioritate ştiinţifică, economică şi militară de nezdruncinat ţării care o controlează. În caz contrar, capacitatea IA de a automatiza sarcini plictisitoare şi de a procesa cantităţi vaste de date promite să supraenergizeze rapid totul, de la diagnosticele de cancer până la apărarea antirachetă.

Dacă AI depăşeşte inteligenţa umană şi dobândeşte capacitatea de a evolua singură, ar putea conferi o superioritate ştiinţifică, economică şi militară de nezdruncinat ţării care o controlează. În caz contrar, capacitatea AI de a automatiza sarcini plictisitoare şi de a procesa cantităţi vaste de date promite să supraenergizeze rapid totul, de la diagnosticele de cancer până la apărarea antirachetă. Cu atât de multe în joc, hackingul şi spionajul cibernetic se vor agrava probabil, deoarece IA oferă hackerilor instrumente mai puternice, crescând în acelaşi timp stimulentele pentru grupurile susţinute de stat de a încerca să fure proprietatea intelectuală legată de AI. Pe măsură ce neîncrederea creşte, Washingtonului şi Beijingului le va fi greu, dacă nu chiar imposibil, să coopereze în domenii precum prevenirea utilizării IA de către grupările extremiste în moduri distructive, cum ar fi construirea de arme biologice. „Costurile Războiului Rece al IA sunt deja mari şi vor creşte mult mai mult”, a declarat Paul Triolo, fost analist al guvernului SUA şi actual responsabil cu politica tehnologică la firma de consultanţă în afaceri DGA-Albright Stonebridge Group. „O cursă a înarmărilor AI între SUA şi China devine o profeţie autoîmplinită, niciuna dintre părţi neputând avea încredere că cealaltă va respecta restricţiile privind dezvoltarea capacităţilor avansate de AI.”

Viziunea Chinei

Concentrarea Chinei asupra acestei tehnologii datează cel puţin din 2017, când Xi Jinping a dezvăluit un plan naţional de dezvoltare a AI care prevedea ca China să devină liderul mondial până în 2030. La acea vreme, Beijingul era deosebit de interesat de potenţialul tehnologiei de a îmbunătăţi recunoaşterea facială, esenţială pentru capacităţile de supraveghere ale guvernului. Apariţia ChatGPT, al OpenAI, la sfârşitul anului 2022 a arătat că inteligenţa artificială, pe lângă faptul că facilitează urmărirea şi analiza populaţiei, are şi potenţialul de a influenţa diseminarea şi manipularea ideilor. Pentru o conducere chineză care construise cel mai sofisticat sistem de control al informaţiilor din lume, această perspectivă era atât atrăgătoare, cât şi înspăimântătoare. Primul instinct al liderilor a fost să fie precauţi. La câteva luni după lansarea ChatGPT, China a impus primele restricţii cuprinzătoare din lume asupra deepfake-urilor. La scurt timp după aceea, a introdus reguli care cenzurau introducerea şi ieşirea modelelor de IA generative, o înăsprire a regulilor anterioare care impuneau companiilor de tehnologie să dezvăluie detalii extinse despre algoritmii lor. Dar, pe măsură ce sistemele americane de AI generativă au devenit mai puternice, la fel au crescut şi temerile Chinei că va rata următorul mare salt tehnologic.

Executivii din domeniul tehnologiei din China au făcut lobby pentru relaxarea regulilor, care, la un moment dat, impuneau fiecărei companii să pregătească până la 70.000 de întrebări pentru a testa dacă modelele sale produceau răspunsuri sigure înainte de a putea fi aprobate pentru uzul public. Autorităţile de reglementare au simplificat procesul, permiţând inclusiv companiilor cu un istoric bun de performanţă să omită revizuirile datelor de instruire, potrivit persoanelor implicate în proces. Oficialii erau convinşi că dezvoltatorii de inteligenţă artificială aveau nevoie de sprijin suplimentar după ce administraţia Biden a restricţionat exportul de cipuri avansate la sfârşitul anului 2023. Autoritatea de reglementare în domeniul spaţiului cibernetic a început să relaxeze regulile pentru companiile care doreau să acceseze puterea de calcul din străinătate pentru instruirea inteligenţei artificiale. De asemenea, Beijingul a turat motorul capitalismului de stat. Aproape 15 administraţii locale au început să ofere cercetătorilor acces la putere de calcul la preţuri subvenţionate prin intermediul centrelor de date administrate de stat. Unele conţineau cipuri americane restricţionate pe care autorităţile chineze le cumpărau de la revânzători care le obţineau prin canale clandestine, au declarat persoane familiarizate cu activitatea. Autorităţile au construit seturi de date publice pentru instruire şi au înfiinţat pieţe unde agenţiile şi companiile de stat puteau tranzacţiona date. Administraţiile locale au organizat roadshow-uri pentru a ajuta la strângerea de fonduri pentru startup-uri. Când în sfârşit China a spart gheaţa, la începutul anului 2025, nu a fost datorită unei companii care a beneficiat masiv de generozitatea statului. DeepSeek a fost finanţată în mare parte de fondul speculativ al fondatorului Liang Wenfeng şi a mers în propriul ritm. Dar după ce modelul său de rezolvare a problemelor, R1, aproape a egalat oferta de top a OpenAI în ceea ce priveşte performanţa, dar la o fracţiune din cost, startup-ul puţin cunoscut al lui Liang a devenit punctul central al planului Beijingului de a prinde SUA din urmă în domeniul inteligenţei artificiale.

Efectul DeepSeek

La o lună după lansarea modelului DeepSeek, preşedintele Xi a convocat o întâlnire cu Liang şi alţi directori de tehnologie chinezi. Xi le-a cerut să se concentreze pe AI, potrivit unor persoane familiarizate cu întâlnirea, spunându-le că tehnologia ar putea fi baza capacităţii Chinei de a concura la nivel global. Această întâlnire a servit drept catalizator pentru anunţul făcut de Alibaba în februarie, conform căruia intenţionează să investească 53 de miliarde de dolari în următorii trei ani pentru a dezvolta inteligenţa artificială generală, potrivit surselor. De asemenea, a semnalat industriei că Beijingul a încetat să mai joace în defensivă. În SUA, OpenAI avertizase deja asupra spectrului concurenţei chinezeşti, argumentând în luna ianuarie că SUA trebuie să acţioneze pentru a direcţiona resursele globale, cum ar fi cipurile şi finanţarea, departe de proiectele susţinute de China şi către „o AI democratică modelată de valorile pe care SUA le-a susţinut întotdeauna”.

„Planul de acţiune pentru inteligenţă artificială” al administraţiei Trump, dezvăluit în iulie, a arătat clar că Washingtonul devenea din ce în ce mai precaut faţă de China. Planul promitea să investigheze gradul în care modelele chinezeşti promovează priorităţile Partidului Comunist şi a cerut agenţiilor federale să contracareze influenţa chineză asupra organismelor multinaţionale implicate în stabilirea standardelor globale pentru inteligenţă artificială.

Succesul DeepSeek a amplificat acest argument. Îngrijorările legate de China au fost evidente şi în „AI 2027”, un raport larg citit, publicat în aprilie de cercetători din SUA, care imagina rezultatele unei curse globale pentru a obţine superinteligenţă artificială. În scenariul de bază al cercetătorilor, teama că China va recupera terenul pierdut determină SUA să continue dezvoltarea inteligenţei artificiale în 2027, în ciuda dovezilor că cel mai puternic model al său scapă de sub controlul uman. Liderii politici americani, intimidaţi de avertismentele despre progresul Chinei, se opun înăspririi siguranţei în domeniul inteligenţei artificiale, permiţând continuarea activităţii superinteligenţei. Până în 2030, superinteligenţa americană şi chineză conspiră împreună pentru a smulge controlul Pământului de la umanitate, folosind arme biologice pentru a elimina toate echipajele de pe submarine şi persoanele care se ascund în buncăre, cu excepţia câtorva. O încetinire recentă a progresului inteligenţei artificiale i-a determinat pe mulţi din industrie să îşi amâne predicţiile privind sosirea superinteligenţei artificiale mai departe în viitor. Chiar şi aşa, „Planul de acţiune pentru inteligenţă artificială” al administraţiei Trump, dezvăluit în iulie, a arătat clar că Washingtonul devenea din ce în ce mai precaut faţă de China. Planul promitea să investigheze gradul în care modelele chinezeşti promovează priorităţile Partidului Comunist şi a cerut agenţiilor federale să contracareze influenţa chineză asupra organismelor multinaţionale implicate în stabilirea standardelor globale pentru inteligenţă artificială. La scurt timp după aceea Xi a lansat propriul său plan extins pentru inteligenţă artificială, „AI Plus”. Nu menţionează explicit SUA, dar proclamă intenţia Beijingului de a utiliza inteligenţa artificială pentru a „remodela paradigma producţiei şi a vieţii umane”. Se urmăreşte ca inteligenţa artificială să fie utilizată în 70% din economia Chinei până în 2027 şi în 90% până în 2030.

 „Roiuri” de cipuri

Oamenii din industrie cred că China ar putea fi la un deceniu distanţă de a produce microcipuri care să se potrivească cu cele mai bune produse americane, în principal din cauza restricţiilor impuse de SUA accesului la tehnologia avansată de fabricare a cipurilor. Lipsa puterii de calcul de ultimă generaţie a întârziat companii chineze precum DeepSeek să-şi dezvolte modelele de generaţie următoare, au declarat persoane apropiate firmelor. Beijingul şi-a intensificat eforturile de a-şi mobiliza campionii tehnologici pentru a-şi dezvolta propriul lanţ de aprovizionare cu semiconductori, presând companii precum ByteDance să suspende achiziţiile Nvidia şi să colaboreze cu companiile chineze de cipuri pentru a construi inteligenţă artificială. Huawei a colaborat cu mii de firme locale, adesea coordonate de diferite niveluri ale guvernului, pentru a dezvolta tehnologii avansate de semiconductori, inclusiv sisteme care combină până la un milion de cipuri pentru a spori capacităţile de calcul.

Huawei a declarat că această abordare se poate potrivi cu cele mai bune sisteme Nvidia, în ciuda consumului mai mare de energie, determinându-i pe unii din industrie să descrie strategia ca „roiuri care înving titanul”. Administraţiile locale au început să subvenţioneze facturile la electricitate ale centrelor de date dacă acestea utilizează cipuri chinezeşti, au declarat persoane din industrie. Huawei ar intenţiona, de asemenea, să-şi dubleze capacitatea de producţie a cipurilor până anul viitor. În octombrie, Xi a prezentat un plan cincinal pentru atingerea unui nivel superior de autosuficienţă tehnologică, promiţând măsuri extraordinare pentru a urmări progrese în tehnologii cheie precum semiconductorii. SUA încă progresează, pe măsură ce Nvidia şi alţii împing limitele tehnologiei cipurilor. Pentru a ajunge la egalitate, China ar trebui să anihileze avansul de peste o jumătate de secol al Americii. „A spune că China poate face acest lucru doar pocnind din degete pentru că a reuşit să producă local şi alte lucruri în trecut ignoră faptul că acesta ar putea fi cel mai greu lucru din lume pentru ei”, a spus McGuire, fost oficial al NSC. O întrebare cheie este dacă simpla creştere a puterii de calcul cu cipuri din ce în ce mai bune va fi suficientă pentru a continua crearea de modele de inteligenţă artificială mai puternice, spune Helen Toner, director de strategie la Centrul pentru Securitate şi Tehnologie Emergentă din Georgetown şi fost membru al consiliului de administraţie OpenAI. Dacă performanţa stagnează în ciuda tuturor cheltuielilor efectuate de OpenAI şi alţii - o preocupare tot mai mare în Silicon Valley - China are şansa de a concura. „Nu ştim de fapt în ce direcţie va merge tehnologia”, a spus ea.

Foto: Hepta

Traducere şi adaptare: Bogdan Cojocaru