Daca si-ar pune la bataie jumatate din avere, Bill Gates ar putea cumpara averea publica  a statului roman la valoare de inventar. Circa 20 de miliarde de dolari: atat se obtine insumand cifrele de pe cele 11.734 de pagini ce reprezinta "declaratia de avere" a statului roman.

Am descoperit cea mai mare avere din tara. Proprietarul e cunoscut tuturor, foarte discret la acest capitol, neglijent chiar cu proprietatile sale. Valoarea tuturor proprietatilor sale, asa cum singur si le-a inventariat, depaseste 20 de miliarde de dolari: daca s-ar califica pentru topul Forbes al celor mai bogati oameni din lume, ar ocupa locul al saselea.  Insa cea mai mare avere din Romania ar putea castiga unu-doua zerouri, daca ar fi inventariata mai responsabil: domeniul public al statului roman e, acum, o comoara lasata in paragina. Ai sentimentul, rasfoind miile de pagini in care e inventariata avutia statului roman, ca rascolesti podul unei case uitate de lume in care s-au inghesuit, in timp, si lucruri valoroase, si obiecte bune doar de aruncat. 

Declaratia de avere a Romaniei, care poate fi gasita pe site-ul Ministerului Finantelor, la capitolul "informatii publice", se intinde pe 11.734 pagini - cam 23 de topuri de coli A4 - si a fost intocmita de ministere si institutii ale statului, multe valori nemaifiind reactualizate de decenii.

Cel care are rabdare sa insumeze nesfarsitele siruri de cifre, asa cum au fost ele comunicate de ministere si de institutiile care gospodaresc patrimoniul statului, obtine valoarea de inventar a statului roman: 686.195 de miliarde de lei, adica 20,182 miliarde de dolari, la un curs mediu de referinta de 34.000 de lei/dolar. 

"20 de miliarde de dolari? Este ca si cum ai vorbi de 500.000 de lei in buzunarul lui Saguna!", a exclamat presedintele Curtii de Conturi, Dan Drosu Saguna, cand BUSINESS Magazin i-a pomenit de valoare. La fel de surprinsi s-au aratat si alti demnitari intrebati despre acest subiect. In plus, se pare ca nici unul dintre oficialii de rang inalt nu pare sa se fi interesat vreodata de valoarea de inventar a statului roman.

Daca facem o comparatie cu fruntasii topului Forbes al celor mai bogati oameni din lume, statul roman nu sta prost: cu 20 de miliarde de dolari, s-ar situa pe locul al saselea. Dar trebuie luat in calcul faptul ca in cazul acestora vorbim de companii si lanturi de magazine. Nu de state intregi.

Atat Constitutia, cat si Legea 213/1998 definesc domeniul public, care cuprinde deopotriva bogatii ale subsolului, infrastructura, terenuri, cladiri, opere de arta. Listele pomenite mai includ si o suma uluitoare de baraci metalice, motoare electrice, pompe si alte masinarii, incluse de functionari zelosi, care nu fac decat sa incurce lucrurile: sunt supuse uzurii si, in mod normal, nu au nimic in comun cu definitiile din lege.

  Patrimoniul public e administrat de patruzeci de institutii ale statului: ministerele si o serie de agentii guvernamentale, la care se adauga Administratia Prezidentiala, Senatul, Camera Deputatilor, Societatea Romana de Televiziune si Radioul national. Pentru ca regimul sau juridic este strict, bunurile neputand fi vandute, supuse executarii silite sau constituite drept garantii, patrimoniul public insumeaza, in majoritatea cazurilor, valoarea de inventar a activelor din momentul in care au fost terminate lucrarile sau din cel in care au fost achizitionate. 

Valoarea zacamintelor naturale este, de exemplu, de zero lei. Logic. Resursele sunt greu, daca nu chiar imposibil de evaluat. Mai putin logice par valorile de inventar ale unor bunuri evaluabile. In administrarea Rezervei de Stat exista cladiri de 500 de lei ori picturi de 415 lei. Sau chiar zero lei, ca in cazul valorii de inventar a Palatului Parlamentului, fosta Casa a Poporului. O evaluare exista totusi pentru Casa Poporului, insa aceasta se regaseste in hotararea de guvern care trece imobilul in administrarea Camerei: 19 miliarde de lei - cu precizarea ca leii in cauza sunt cei dinainte de 1989.

Lista valorilor de inventar ridicol de mici continua: locul de odihna a presedintelui, Complexul Scrovistea (patru vile, club bazin, corpul de garda, popicarie, crama, sectii de productie, crescatorie de fazani plus padurea si terenul aferent) valoreaza 30 de miliarde de lei (mai putin de un milion de dolari), Palatul Victoria, sediul Guvernului, nu depaseste 4 miliarde de lei (circa 120.000 dolari) iar Opera Nationala este cotata la 7,7 miliarde lei (225.000 dolari). Mai modesta, casa din Ipotesti, judetul Botosani, care adaposteste muzeul Mihai Eminescu e pretuita la 822.700 de lei. Mai departe, cabina portarului din strada Pangratti a Televiziunii nationale se dovedeste a fi, "pe inventar", de trei ori mai scumpa decat turnul ce adaposteste corpul redactional (415 milioane de lei turnul, 1,3 miliarde de lei cabina portarului). Diferenta se datoreaza, fireste, perioadelor diferite in care cladirile au fost construite.

Contrastele se pastreaza si la capitolul operelor de arta din diferitele locatii administrate de reprezentantii statului. Complexul de odihna de la Neptun adaposteste un peisaj al impresionistului francez Claude Monet (descrierea de inventar este "PEISAJ - CLAUDE MONET, camp cu maci si personaje, in fundal pomi si casa, semnat stanga jos CLAUDE MONET, dim. 61 x 46 cm"), cumparat in 1986 si avand o valoare de inventar de 300.000 de lei. Un "Ciobanas" de Nicolae Grigorescu, aflat tot la Neptun, e pretuit la 300 de milioane de lei, iar valoarea de inventar maxima pe care o atinge o pictura de Grigorescu e de 800 de milioane de lei. Exista si opere ale altor pictori romani cunoscuti inventariate la sume care starnesc zambete. Un peisaj de Octav Bancila, de exemplu, aflat in prezent la Cotroceni, are o valoare de inventar de numai 415 lei.

"Obiectele din patrimoniu nu sunt pretuite la valoarea reala", spune Adriana Suta, director al departamentului din Ministerul Finantelor care se ocupa de patrimoniul public al statului. "Valoarea reala o pot determina numai expertii, dar acestia lucreaza pe bani multi". Adriana Suta conduce un departament format din doar cinci angajati, iar lista sarcinilor e mare, astfel incat patrimoniul, sector mai lipsit de dinamism, pierde teren, inevitabil, in fata arieratelor de exemplu. "Chiar si publicarea datelor a fost o problema. Monitorul Oficial a spus ca asa ceva e imposibil de publicat, din cauza dimensiunii documentelor, asa ca am recurs la publicarea pe Internet", adauga Adriana Suta.  

"Casa Vernescu la 6 milioane de lei? Sta bine! Prin prisma unui simbolism acoperitor, subevaluarea patrimoniului poate fi privita ca o ramasita a «grelei mosteniri» a comunismului", spune Ioan Opris, secretar de stat in Ministerul Culturii si Cultelor. Oficialul crede ca practica finantistilor comunisti care foloseau in exces sumele simbolice pentru a pretui bunurile statului s-a perpetuat si pentru ca demnitarii de dupa revolutie nu au acceptat ideea ca bunurile statului si creatiile artistice pot fi tratate ca o marfa cu valoare de piata, ce trebuie protejata corespunzator. 

Se pune intrebarea: sunt bunurile statului asigurate? Cea mai mare parte nu. Exista, insa, si exceptii: cladirea Ateneului Roman, de exemplu, este asigurata pentru 20 de milioane de euro, desi are o valoare de inventar de doar 5 milioane de lei. Suma a fost agreata si nu reprezinta o valoare de inlocuire, care ar trebui sa cuantifice aspecte arhitectonice, culturale sau de traditii. De precizat si faptul ca prima a fost de cateva zeci de mii de euro si a fost suportata de asigurator, Allianz-Tiriac, iar contractul, care a fost incheiat pe un an, expira anul viitor in februarie si exista posibilitatea si speranta de a-l prelungi. Regia Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA APPS) mai are asigurate alte sase cladiri. 

"A fost o problema financiara, dar si de inertie. In prezent suntem in discutii cu mai multe societati, am primit oferte si intentionam sa alocam, in bugetul de anul viitor al regiei, sume consistente pentru asigurari", explica Mihail Stanculescu, directorul RA APPS.

Ideea avansata de Ioan Opris, ca bunurile statului n-au fost tratate ca o marfa cu valoare de piata, nu se verifica in intregime. Pentru ca statul scoate, totusi, si bani din bunurile sale. Agentia Nationala a Resurselor Minerale, care administreaza bogatiile subsolului, a obtinut in acest an, pentru buget, din concesionarea zacamintelor de petrol, gaze, minerale si minereuri, 6.000 de miliarde de lei (176 de milioane de dolari). "La suma se adauga si veniturile indirecte platite de agentii economici care folosesc sistemele de transport ale gazelor naturale si petrolului, si care platesc taxe si impozite pentru serviciile prestate", spune Maria Iuliana Stratulat, presedintele agentiei. 

Entitatile din subordinea Ministerului Agriculturii realizeaza o cifra de afaceri anuala de peste 9.000 de miliarde de lei (265 de milioane de dolari), din redeventele incasate pentru folosirea terenurilor agricole sau valorificarea padurilor. Veniturile realizate de muzee, case memoriale sau de alte obiective culturale sunt mai greu de cuantificat, dar relevante sunt, totusi, cele 18 miliarde de lei care reprezinta castigul anual al Muzeului Peles. Cum relevanta este si cifra de afaceri a RA APPS, obtinuta din valorificarea atat a bunurilor din domeniul public, cat si a celor din domeniul privat al statului, de 2.000 de miliarde de lei (58,8 milioane de dolari) anul trecut si de 1.330 de miliarde de lei (39,11 milioane de dolari) in primul semestru al acestui an. 

In privinta actualizarii valorilor, impusa pentru o parte din bunurile statului de cateva acte normative, reactiile sunt impartite: regia protocolului de stat a tocmit experti si a facut-o; restul, cei mai multi, se plang: Finantele ca nu au ingineri sau experti in arta, Cultura ca nu are economisti si ceilalti ca n-au nici de unele. Unii, mai putini, sunt in plin proces de reevaluare, asa ca valoarea domeniului public s-ar putea majora la anul.

O ultima problema. Dupa 11.734 de pagini cu tabele adunate de BUSINESS Magazin timp de doua saptamani pentru a ajunge la valoarea finala de inventar a Romaniei si dupa inca o saptamana de intalniri cu reprezentanti ai autoritatilor, o intrebare elementara nu si-a gasit inca raspunsul. Daca un Vidoq autohton ar trece de sistemele de securitate si ar subtiliza, sa spunem, Monet-ul de la Neptun, ce ar pierde statul? 300 de mii de lei sau cateva sute de mii de dolari?