Jennifer Lopez vine vara aceasta în concert la Bucureşti. Şi, odată cu ea, vine şi întrebarea: unde ar putea sta? Unde ar putea sta, de fapt, oricine obişnuit cu luxul discret al Rivierei? În Marbella, unde a avut unul dintre concertele  recente, J.Lo a ales un resort de cinci stele cu infinity pool şi linie directă spre apusul perfect. La Bucureşti,  opţiunile sunt în curs de dezvoltare. România pare că recuperează rapid, iar lipsa cronică de infrastructură turistică de top e acum cel mai bun motiv pentru investitori să parieze pe viitor. Un miliard de euro ar putea schimba radical peisajul. 

Când Beyoncé a pornit în turneul său mondial „Renaissance” în 2023, valul de energie nu s-a simţit doar pe scenă, ci şi în industria ospitalităţii. În oraşe precum Cardiff (Ţara Galilor), unde artista a concertat în mai 2023, gradul de ocupare hotelieră a urcat la peste 95%, iar tariful mediu pe cameră s-a dublat, ajungând la 247 de dolari. În Köln, Germania, camerele s-au vândut cu un preţ mai mare cu 80 de dolari faţă de media obişnuită, în timp ce în New Orleans, veniturile per cameră disponibilă (RevPAR) au crescut cu peste 260% în weekendul concertului.

Chiar şi în oraşe din SUA precum Charlotte, creşterea a fost vizibilă: 63% la încasările hoteliere, scrie presa internaţională.

În Bucureşti, bugetul generos nu este singurul de care au nevoie oaspeţii străini sau din alte oraşe ale ţării dacă îşi vor căuta un loc de cazare de cinci stele, ci şi de noroc, ţinând cont de oferta limitată: au de ales între un număr limitat de hoteluri, unde numărul camerelor este limitat, iar gradul de ocupare, în sezon, aproape complet. Iar dacă îşi doresc să prelungească vacanţa la munte ori la mare, opţiunile nu sunt doar puţine, ci adesea necorelate cu aşteptările turiştilor care au experimentat deja standarde occidentale. 

Lucrurile par însă să se schimbe. Nu o spun doar promisiunile, ci şi cifrele, investitorii şi efervescenţa tot mai vizibilă din piaţă. România înregistrează una dintre cele mai accelerate rate de creştere a investiţiilor hoteliere din Europa Centrală şi de Est, iar dinamica este susţinută atât de dezvoltatori locali, cât şi de mari lanţuri internaţionale care îşi consolidează prezenţa. „România a înregistrat o creştere de 56% a investiţiilor hoteliere în 2024, un avans care plasează ţara noastră tot mai aproape de a deveni una dintre cele mai dinamice destinaţii pentru investitori din regiune”, spune Ştefan Oană, Head of Capital Markets la Fortim Trusted Advisors, membră în Alianţa BNP Paribas Real Estate, în baza unui raport publicat la începutul acestui an. 

Doar în 2024 volumul investiţiilor în hoteluri din România a atins aproape 70 de milioane de euro, cu 56% peste nivelul din 2023 şi reprezentând aproximativ 9% din totalul tranzacţiilor imobiliare. „Cererea e în creştere, mai ales din partea turiştilor străini. Stocul de camere de calitate este încă redus, ceea ce justifică investiţii noi, mai ales pe segmentul de patru stele – o zonă unde încă e loc de crescut”, explică Ştefan Oană. Iar asta a creat premisele ca ţara noastră să fie, în următorii cinci ani, drept una dintre cele mai efervescente la nivelul Europei Centrale şi de Est. „În momentul de faţă piaţa hotelieră din România pare să fie una dintre cele mai dinamice pieţe în special în ceea ce priveşte dezvoltarea de unităţi noi. Sunt anunţate proiecte cu o valoare de circa un miliard de euro, în diverse faze de autorizare sau construire”, observă consultantul. 

Schimbarea comportamentului de consum se vede şi în cifre: 53% dintre turişti au ales hoteluri de trei stele, iar peste 32% au optat pentru patru stele, ceea ce reflectă o maturizare a pieţei şi o preferinţă tot mai clară pentru confort şi servicii complete. Acest context favorabil a dus, în ultimii trei ani, la 19 achiziţii de hoteluri în România, cu o valoare totală de aproape 180 de milioane de euro. Dintre acestea, 10 au fost în zone de vacanţă – de la litoral până la staţiuni montane – însumând investiţii de 71 de milioane de euro. Iar dinamica nu se opreşte aici. Oraşele mari, cu turism de business şi cultural – precum Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara – se află în topul listelor de interes pentru dezvoltări şi achiziţii.

În paralel, staţiunile de pe litoral şi cele montane atrag investitori locali interesaţi să-şi consolideze portofoliile. Steaua de Mare a cumpărat Palm Beach, Alexandrion Group a achiziţionat Hotel Orizont din Predeal – sunt mişcări clare în direcţia diversificării pieţei hoteliere româneşti. Potrivit lui Ştefan Oană, se conturează o hartă clară a celor mai dinamice zone: Bucureşti şi Braşov conduc detaşat în ceea ce priveşte hotelurile aflate în dezvoltare sau renovare, iar în prima parte din 2025 tot ele au atras cei mai mulţi turişti. Pe litoral, începutul de an a venit cu o tranzacţie de impact: hotelul Balada din Saturn, cu peste 200 de camere, a fost achiziţionat cu 6,1 milioane de euro. Iar în culise se discută intens pe segmentul business: hoteluri afiliate la branduri internaţionale, cu grad mare de ocupare, devin ţinte de investiţie pentru grupuri private sau fonduri cu apetit de risc mai mare. Şi oraşele „secundare”, dar cu potenţial turistic – Oradea, Târgu-Mureş, Constanţa, Craiova – intră în vizor. Ce le lipseşte încă? Un stoc de cazare modern şi suficient, dar şi o strategie locală coerentă pentru atragerea turiştilor. „Vedem şi interes pentru reconversia unor clădiri de patrimoniu în hoteluri boutique – dar aici e nevoie de o colaborare serioasă cu autorităţile, clarificări juridice şi o minimă infrastructură turistică. Potenţialul există, însă fără un cadru stabil şi predictibil, e greu ca un investitor privat să-şi asume astfel de proiecte”, explică Oană. 

5 semnale că România devine un hotspot hotelier în Europa Centrală şi de Est

+56%

reprezintă creşterea investiţiilor hoteliere în 2024: anul trecut, România a înregistrat un salt faţă de 2023, iar volumul tranzacţiilor a ajuns la 69,3 mil. euro doar în primele luni ale anului.

19 hoteluri 

au fost achiziţionate în trei ani, cu o valoare totală de 71 de milioane de euro, dintre acestea 10 hoteluri  fiind cumpărate în zone de vacanţă, în staţiuni montane şi de pe litoral. Tot mai multe mari lanţuri internaţionale intră pe piaţă. Proiecte anunţate sub branduri precum Radisson, Swissôtel, Marriott, Mondrian, MGallery indică o încredere în creşterea pieţei locale. Cererea depăşeşte oferta. Turiştii caută confort: 53% dintre ei preferă hoteluri de 3*, iar 32% aleg 4* – segment unde încă este loc mult de dezvoltare. 

Un val de investiţii estimat la 1 miliard de euro: sunt în lucru proiecte noi, reconversii de clădiri istorice şi modernizări în oraşe mari şi destinaţii emergente.

În paralel, proiectele noi devin tot mai complexe: hoteluri cu facilităţi extinse – de la centre spa la baze de tratament sau spaţii de evenimente – care să atragă turişti şi în extrasezon. Radisson, Swissôtel, Marriott, Mondrian, MGallery – branduri mari au anunţat dezvoltări în România, semn clar că piaţa nu mai este una de nişă Cât de aproape este România de a deveni cea mai dinamică piaţă hotelieră din Europa Centrală şi de Est? „Foarte aproape – cel puţin în privinţa ritmului de creştere şi diversificării. E adevărat că am pornit mai târziu, dar avem potenţial şi un val de investiţii estimat la peste un miliard de euro în următorii ani. Mai trebuie să ne ţinem de drum: infrastructură, predictibilitate şi o imagine coerentă ca destinaţie”, spune Ştefan Oană.

Cerere avem. Oferim (încă) prea puţin

Piaţa românească este într-adevăr în creştere, datorită cererii tot mai mari şi a profesionalizării şi îmbunătăţirii stocului,  este adevărat însă că am pornit mult mai de jos faţă de alte ţări cu tradiţie în turism, precum Bulgaria şi Grecia, mai observă Ştefan Oană. Potrivit datelor citate de el, anul trecut în România au sosit 2,1 milioane de turişti străini, în creştere cu 11% faţă de 2023, dar în Bulgaria au venit 13 milioane de turişti străini, cea mai mare parte pe litoralul bulgăresc, în perioada de vară. „România devine însă o destinaţie de business şi de city-break, cu multe festivaluri internaţionale, turism rural şi cultural şi este posibil să atragă şi mai mulţi turişti străini pe litoral după ce vor apărea şi hoteluri afiliate unor lanţuri internaţionale. Un exemplu este oraşul Cluj-Napoca, unde în fiecare an se organizează două mari festivaluri internaţionale, Untold, cu 420.000 participanţi, şi Electric Castle, cu 230.000 participanţi”, argumentează consultantul. Şi în Bucureşti există un turism festivalier, de mai mici dimensiuni, dar care va creşte în 2025 după anunţarea unui festival Untold, după modelul din Cluj-Napoca. În continuare, ca şi până acum, în Bucureşti vor aduce anual turişti festivalurile George Enescu, 110.000 participanţi, Saga Festival, cu 165.000 participanţi, şi Summer Well cu 75.000 participanţi. „Odată cu dezvoltarea infrastructurii şi intrării în Schengen, va creşte şi numărul turiştilor din regiunea CEE. Stocul actual de spaţii de cazare este de multe ori inadecvat calitativ, ceea ce creează oportunitati de investiţii în dezvoltări noi şi în investiţii în active premium”, crede Ştefan Oană. 

 „A existat un climat politic stabil, taxe mici comparativ cu alte state din UE şi multe investiţii în infrastructură care, de această dată, s-au simţit şi în realitate”, rezumă şi Mircea Drăghici, Managing Partner, Est Hospitality, factorii care alimentează valul actual de interes investiţional în ospitalitate.  În plus, intrarea în Schengen – chiar şi fragmentată, în două etape – a generat o schimbare de percepţie internaţională importantă. Toate acestea au contribuit la un val vizibil de interes investiţional în piaţa hotelieră românească, dar nu trebuie confundat cu o explozie de investiţii efective. „Suntem percepuţi ca o piaţă oportunistă – încă nu una matură”. Spre deosebire de alte pieţe din Europa Centrală şi de Sud-Est, România suferă de un deficit de active hoteliere tranzacţionabile. „Nu prea avem ce tranzacţiona. Nu avem o bază hotelieră suficient de interesantă în acest scop”, explică Drăghici. Investiţiile greenfield sunt cele care contează acum, iar spaţiul de dezvoltare real este, încă, generos. „România este cu mult în urma Bulgariei ca nivel al investiţiilor în industria ospitalităţii. Nu se pune problema de oversupply în următorii zece ani.” El este de părere că segmentul de 2-3 stele este cel mai atractiv în acest moment, mai ales dacă este afiliat la un brand internaţional cu reputaţie solidă. „Dacă aş avea cinci milioane de euro astăzi, i-aş investi într-un hotel de 3 stele, afiliat unui operator internaţional – Ibis, Ibis Styles, Moxy, Holiday Inn Express, Hampton by Hilton.” 

În paralel, România este grav subdezvoltată pe zona de wellness & medical spa – un paradox, în contextul în care dispune de resurse naturale excelente: ape termale, nămol sapropelic, ape sărate. „Pe lângă trendul de îmbătrânire a populaţiei din UE, avem toate resursele să dăm «ora exactă» în acest domeniu”, crede Mircea Drăghici. Turismul balnear are şi un mare avantaj de sezon: poate funcţiona 12 luni pe an, faţă de sezonalitatea clasică de pe litoral sau la munte. În privinţa tipologiei de investitori, piaţa este dominată în continuare de capitalul local. „Am remarcat îndeosebi investitori români, dar în ultimii 2-3 ani am observat mulţi jucători din UE care au făcut studii aprofundate. Sunt sigur că se pregătesc să intre.” Cei mai activi investitori caută pieţe urbane dinamice, dar şi nişe emergente, cum ar fi unităţile rezidenţiale în regim hotelier – un segment care înregistrează deja creşteri de peste 10% în marile oraşe. Oraşele cu cel mai mare potenţial rămân Braşov, Iaşi şi Constanţa. Bucureştiul are un potenţial enorm, dar este blocat administrativ: „Sunt probleme foarte mari pe zona de autorizare şi investitorii sunt reticenţi.” 

Lipsa unui ecosistem funcţional de reglementare şi birocraţia persistentă sunt două dintre principalele obstacole sistemice. Reconversia clădirilor istorice – deşi des menţionată ca potenţial – este puţin fezabilă economic în prezent. „Nu avem clădiri istorice de dimensiuni mari, care să poată deveni hoteluri de 150+ camere. Iar costul reconversiei este prohibitiv faţă de rezultatul final.” Totuşi, dacă autorităţile locale ar interveni – de exemplu prin scutiri de taxe sau garanţii de stat pentru finanţare – s-ar putea debloca proiecte care acum rămân doar pe hârtie. Turismul intern continuă să fie coloana vertebrală a pieţei. „Reprezintă 75–85% din oaspeţii unui hotel şi va rămâne aşa. Este motivul pentru care brandurile care intră în România trebuie să fie cunoscute şi de publicul autohton – ideal, din experienţe anterioare de vacanţă în afară. Românii călătoresc mai mult decât în trecut, sunt mai informaţi şi au aşteptări mai clare. Cer tot mai mult pe partea de servicii şi calitate. Ştiu exact care este raportul corect calitate-preţ.” Pentru ca România să devină cu adevărat atractivă pe harta marilor branduri, trebuie acoperite două extreme: lipsesc branduri luxury autentice în Capitală, dar şi lanţuri buget (2–3 stele) care pot aduce volum. Un semn de maturitate? Intrarea unor reţele care acoperă ambele capete ale spectrului – şi o reglementare locală care să nu le blocheze la intrare.

Camere cu vedere la profit

În România, volumul investiţiilor în hoteluri a cumulat 69,3 milioane de euro în 2024, mai mare cu 56% faţă de 2023, potrivit monitorizării realizate de compania Fortim Trusted Advisors, membră în Alianţa BNP Paribas Real Estate. Hotel Orizont, din Predeal a fost in 2024 obiectul celei mai mari tranzacţii imobiliare pe segmentul hotelurilor de vacanţă, preţul plătit de N.S. & Sons Global Investments fiind de 10,5 milioane de euro. Hotelul are 139 camere, piscină acoperită, spa & welness şi un centru de conferinţe. La mare, Hotelul Palm Beach, fostul Muntenia, din Olimp s-a vândut cu puţin sub 10 milioane de euro, fiind cea mai mare tranzacţie de pe litoral. Hotelul are 210 camere şi piscină şi va funcţiona în reţeaua Steaua de Mare, în regim all-inclusive. În ultimii trei ani, investitorii români şi străini au cumpărat 14 hoteluri în oraşe, în Bucureşti, Cluj-Napoca, Oradea, Târgu-Mureş, Braşov şi Constanţa. Interesul pentru astfel de proprietăţi a crescut odată cu dezvoltarea turismului de business şi de city break.

De la business trip la city break: Bucureştiul reinventează cazarea în ECE

Deşi România a pornit dintr-o poziţie modestă în competiţia regională pentru atragerea turiştilor, Bucureştiul devine liderul regiunii CEE în ceea ce priveşte dezvoltarea de spaţii hoteliere noi. Potrivit unei analize realizate de Cushman & Wakefield Echinox, capitala României va înregistra între 2024 şi 2026 o creştere de 5,8% a ofertei hoteliere, cea mai mare rată dintre capitalele Europei Centrale şi de Est. Cu alte cuvinte, vor fi livrate peste 2.400 de camere noi, într-un ritm care depăşeşte cu mult media regiunii CEE-6, de 3,2%. „Dacă ne uităm la ultimii cinci ani, care au urmat pandemiei, respectiv 2020–2024, în România au fost construite aproximativ 100 de hoteluri de 3, 4 şi 5 stele”, explică Cristi Moga, Head of Capital Markets la Cushman & Wakefield Echinox. Dintre acestea, 15 au fost de cinci stele, cele mai multe – 58 – de patru stele, restul fiind unităţi de trei stele. „Aceste cifre indică o activitate intensă pe piaţa hotelieră, atât în Bucureşti, cât şi în oraşele regionale şi staţiunile turistice”, subliniază el.

La finalul lui 2024, România număra 47 de hoteluri de cinci stele, faţă de 32 în 2020 – un semnal clar de evoluţie pe segmentul premium. Iar perspectiva rămâne optimistă: doar în Bucureşti sunt anunţate investiţii care vor aduce peste 1.000 de camere noi până în 2027. Totuşi, în ciuda acestui val investiţional, piaţa tranzacţiilor rămâne timidă, crede reprezentantul Cushman & Wakefield Echinox. „Vedem o activitate destul de susţinută cu tichete mici şi medii, dar mai puţine produse mari sau portofolii hoteliere scoase la vânzare. Ultima tranzacţie mare rămâne cea din 2017, când a fost vândut complexul Radisson Blu din Bucureşti”, mai spune Moga.

În ultimii cinci ani, hotelurile tranzacţionate în România au însumat aproximativ 240 de milioane de euro, adică 6% din volumul total al investiţiilor imobiliare din această perioadă. În lipsa unor dealuri de referinţă, volumul anual al tranzacţiilor cu active hoteliere s-ar menţine între 50 şi 100 de milioane de euro. Cine sunt investitorii? Potrivit lui Cristi Moga, apar din ce în ce mai clar două categorii: vest-europeni interesaţi de achiziţii şi de contracte de management sau închiriere şi investitori din Orientul Mijlociu, care prospectează proprietăţi „trofeu” în Bucureşti. În acelaşi timp, antreprenorii locali îşi îndreaptă atenţia spre destinaţiile turistice consacrate – munte, litoral, oraşe cu tradiţie – acolo unde cererea e stabilă, iar investiţiile pot fi scalate organic. „Kempinski, Hyatt, Swissotel, Mondrian, The Crest Collection, Sofitel sau AC by Marriott sunt printre brandurile care se pregătesc de intrarea pe piaţa locală, după recenta inaugurare a primului hotel Corinthia. Prin prisma evenimentelor culturale, sportive şi de business, Bucureştiul atrage o clientelă tot mai sofisticată, obişnuită cu un anumit standard în industria ospitalităţii, care poate fi în prezent întâlnit în prea puţine unităţi hoteliere.”

Bucureşti, Constanţa, Braşov: Radisson se pregăteşte să deschidă uşile

„În cadrul regiunii balcanice extinse, România are cel mai mare potenţial pentru dezvoltarea de hoteluri noi în zonele urbane, la munte şi la mare. Motivaţia noastră de a accelera expansiunea vine, parţial, dintr-un nou focus intern asupra regiunii, dar şi din interesul crescut al investitorilor pentru brandurile noastre. România este, fără îndoială, o prioritate pentru Radisson Hotel Group atunci când vine vorba despre extindere. În regiunea Europei Centrale şi de Est, se află cu siguranţă în top, alături de Germania şi Polonia, ca direcţie strategică pentru noi”, spune David Jenkins, Vice President Business Development pentru Europa Centrală şi de Est în cadrul Radisson Hotel Group. El descrie direcţia ambiţioasă a unuia dintre cei mai mari jucători din ospitalitatea românească menţionând o ţintă clară: „Vrem să trecem de la opt hoteluri în operare şi în pipeline la un total de douăzeci în România, în următorii cinci ani”. 

Radisson a fost unul dintre primii investitori internaţionali care au intrat în România, încă din 2008, odată cu deschiderea Radisson Blu în Bucureşti. De atunci, grupul a continuat să crească, dar acum revine cu un suflu nou. „România a fost întotdeauna pe radarul nostru, însă în acest moment vedem o oportunitate reală de accelerare. Ne concentrăm pe regiune şi, în acelaşi timp, vedem un interes crescut din partea investitorilor locali pentru brandurile noastre”, spune Jenkins. În prezent, Radisson operează patru hoteluri în România, însumând 956 de camere – Radisson Blu şi Park Inn în Bucureşti, Radisson Blu Aurum în Braşov şi Radisson Blu Cluj. Însă în următorii ani, portofoliul se va extinde cu încă patru unităţi şi peste 1.000 de camere: o extindere de 161 de camere la Radisson Blu Bucureşti, un hotel în Timişoara, un proiect în cadrul dezvoltării Lagoon City din Bucureşti, un resort montan în Cristian, lângă Braşov, şi un nou hotel de coastă – Radisson Blu Hotel & Residences în Constanţa/Mamaia, anunţat recent. Pe lângă extinderea numerică, grupul vizează o diversificare a portofoliului de branduri. „Ne dorim să lansăm în România brandul nostru de lifestyle upscale, Radisson RED, începând cu Bucureştiul. De asemenea, Radisson – brandul nostru cu cea mai rapidă creştere în Europa – poate fi replicat în toată ţara. Iar Radisson Collection, colecţia noastră premium, ar fi o completare firească pentru Capitală. n paralel, vom aduce Prize by Radisson, brandul nostru midscale de lifestyle, în marile oraşe.” 

În spatele acestei expansiuni stă o strategie adaptabilă: o combinaţie între contracte de management şi francize, în funcţie de specificul fiecărui proiect. Jenkins subliniază că Radisson este atent la parteneriate şi îşi alege colaboratorii cu rigurozitate: „Este esenţial ca partenerii noştri să aibă soliditate financiară şi un istoric clar în dezvoltări imobiliare. Totuşi, analizăm fiecare proiect în parte – vrem să ne asigurăm că există o compatibilitate între viziunea noastră şi ceea ce îşi doreşte investitorul.” Întrebat despre apetitul pentru investiţii hoteliere în România, Jenkins este optimist. „Vedem un interes constant şi solid, în ciuda provocărilor din regiune. România are o infrastructură bună, multe oraşe mari şi zone turistice atractive – de la litoral şi munte, până la oraşe istorice ca Braşov, Cluj sau Craiova. Totuşi, Jenkins nu ignoră dificultăţile: „Obţinerea finanţării este adesea dificilă şi costisitoare în România, ceea ce presupune contribuţii de capital mai mari din partea investitorilor. În plus, procesul de autorizare în Bucureşti rămâne o provocare serioasă, care a frânat unele dezvoltări.” 

În ceea ce priveşte alegerea zonelor, Radisson analizează multiple criterii – de la proximitatea faţă de aeroporturi şi zone de business la fluxul turistic, infrastructura MICE şi vizibilitatea urbană. „Pentru hotelurile urbane, ne interesează apropierea de zone administrative, atracţii turistice sau cartiere de afaceri. În cazul resorturilor montane, contează distanţa faţă de pârtii şi accesibilitatea. La mare, contează evident apropierea de plajă şi distanţa faţă de aeroport.” Perspectiva lui David Jenkins asupra dezvoltării industriei ospitalităţii în România este optimistă, chiar şi când vine vorba despre celelalte oraşe ale ţării: „Cred că oraşele din România sunt deja pe drumul cel bun! Multe dintre marile oraşe au deja hoteluri de brand în operare sau în curs de dezvoltare. Pentru o creştere sustenabilă, accesibilitatea este esenţială – mai multe zboruri directe pentru vizitatorii internaţionali ar fi un început excelent”. De asemenea, crede el, autorităţile locale din turism trebuie să îşi intensifice eforturile de promovare a oraşelor şi regiunilor lor la nivel global: „Este clar că, atunci când un brand de renume precum Radisson deschide un hotel într-un oraş – fie că vorbim despre Braşov sau Cluj – se generează automat un anumit nivel de cerere”.

Hilton mizează pe lifestyle: România se transformă într-o piaţă a experienţelor, nu doar a cazării

Creşterea clasei de mijloc, evoluţia preferinţelor turistice şi oportunităţile neexploatate din oraşele secundare plasează România tot mai sus pe harta strategică a Hilton în regiunea Europei Centrale şi de Est. „Bucureştiul are un PIB per capita care depăşeşte multe oraşe din vestul Europei. Vedem o clasă de mijloc în plină expansiune şi clienţi cu venituri mari, care caută experienţe premium, de lifestyle, nu doar cazare standard. Brandurile noastre precum Canopy by Hilton, Tempo by Hilton sau Motto by Hilton sunt vibrante, cu design îndrăzneţ şi oferte culinare remarcabile – exact ce caută călătorii moderni. Vrem să contribuim la crearea acestor locuri pline de energie şi în România”, spune Malgorzata Morek, Senior Director Development Central & Eastern Europe, Hilton. Hilton are în prezent 23 de hoteluri în România – 10 în operare şi 13 în pipeline –, acoperind cinci dintre cele mai importante branduri ale sale: Hampton by Hilton, Hilton Garden Inn, DoubleTree by Hilton, Hilton Hotels & Resorts şi Curio Collection by Hilton. Prezenţa Hilton a crescut constant în ultimii ani, nu doar în Capitală, ci şi în oraşe cu potenţial turistic sau economic, precum Cluj, Braşov, Timişoara sau Oradea.

La finalul anului trecut, grupul a inaugurat Tresor Le Palais, Curio Collection by Hilton, în Timişoara, marcând intrarea brandului de lifestyle în România. În Craiova, un nou hotel Hilton Garden Inn urmează să fie inaugurat în curând, consolidând prezenţa lanţului american în sudul ţării şi aducând o ofertă modernă pentru o piaţă în expansiune, alimentată de investiţii industriale şi infrastructură în creştere. „Apetitul investitorilor pentru România este în continuă creştere. Sunt dezvoltatori care aleg să construiască mai mult de un hotel sub umbrela Hilton – ceea ce spune foarte multe despre încrederea în această piaţă. Comparativ cu alte ţări din regiunea CEE, România are încă un grad relativ scăzut de penetrare a brandurilor internaţionale, deci spaţiul de creştere este considerabil”, explică Morek. Pe lângă Bucureşti şi oraşele deja consacrate, Hilton vizează activ pieţe emergente şi locaţii cu potenţial ridicat de transformare turistică, precum Craiova, Sibiu, Iaşi sau Bacău – acolo unde lipsa hotelurilor de lanţ este resimţită, iar cererea din partea segmentului de business şi a turiştilor internaţionali este în creştere.

Pe lângă dezvoltările de la zero, Hilton evaluează constant proiecte de reconversie – o tendinţă tot mai prezentă pe piaţa locală. „Analizăm clădiri de patrimoniu cărora proprietarii vor să le ofere o a doua viaţă, dar şi foste clădiri de birouri, pentru care cererea a scăzut postpandemie. Lucrăm îndeaproape cu investitorii pentru a transforma aceste spaţii în hoteluri cu identitate, integrate în comunitate.” Pentru proiecte noi, cele mai potrivite branduri sunt Hampton by Hilton şi Hilton Garden Inn, în timp ce DoubleTree, Curio sau Tapestry Collection sunt preferate în cazul conversiilor. „Modelul de business – franciză sau management – se stabileşte în funcţie de proiect. Ce e îmbucurător e faptul că în România au apărut tot mai multe companii profesioniste care oferă servicii de operare la standarde internaţionale”, adaugă Morek. Succesul Hilton în România se bazează şi pe colaborări solide cu parteneri locali – fie dezvoltatori, arhitecţi sau operatori. „Este esenţial să lucrăm cu specialişti locali pentru a oferi experienţe autentice. În plus, colaborăm cu furnizori români pentru produse şi servicii sustenabile, ceea ce reduce amprenta ecologică şi contribuie la un turism responsabil.” Această abordare integrată este susţinută şi de dinamica economică a ţării. „România este o piaţă importantă pentru Hilton. Oferă o combinaţie rară de atractivitate turistică, oportunităţi de business şi spaţiu real de dezvoltare. Iar performanţele hotelurilor din regiune, inclusiv România, au depăşit în multe cazuri nivelurile de dinaintea pandemiei”, încheie Malgorzata Morek.

Şi investitorii români au ieşit la cumpărături în Europa

Potrivit analizei publicate de Fortim Trusted Advisors, apetitul crescut pentru active hoteliere nu este un fenomen izolat: şi la nivel european, investiţiile au atins 20,5 miliarde de euro, în creştere cu 70% faţă de anul trecut, ceea ce plasează sectorul hotelier pe primul loc în rândul claselor de active imobiliare – cel puţin din perspectiva evoluţiei anuale. Între timp, piaţa s-a resuscitat, iar investitorii au început să migreze de la birouri – un segment încă în suferinţă – către active mai dinamice, printre care hotelurile, care au început să strălucească din nou. Unul dintre exemplele spectaculoase vine chiar din România: Pavăl Holding, în parteneriat cu lituanienii de la Apex Alliance, a achiziţionat Waldhaus Flims Wellness Resort din Elveţia – un complex istoric, inaugurat în 1877, evaluat la peste 70 de milioane de euro. Tot Pavăl Holding a mai cumpărat, în 2023, Grand Hotel Gardone din Italia. Investitorii români ies la cumpărături în Europa – dar încep tot mai mult să se uite şi către piaţa internă.

România intră şi pe radarul Hyatt: Până acum, nu s-au aliniat condiţiile

„De fapt, Hyatt a căutat oportunităţi de a veni în România de mulţi ani. Pentru a putea stabili o prezenţă, totuşi, este nevoie de un investitor dispus, un proiect de dimensiune potrivită într-o locaţie potrivită şi un produs şi un model de afaceri care să răspundă atât aşteptărilor investitorului, cât şi cerinţelor pieţei – cumva aceşti factori nu s-au aliniat pentru Hyatt în trecut”,  răspunde Takuya Aoyama, vicepreşedinte dezvoltare pentru Europa, Africa, Orientul Mijlociu şi Asia de Sud-Vest al Hyatt International, referindu-se la interesul arătat pieţei locale recent de gigantul cu origini americane. Hyatt şi-a anunţat oficial intrarea pe piaţa din România odată cu semnarea, pe 28 octombrie 2024, a unui contract de franciză pentru Hyatt Regency Aro Palace Braşov – primul hotel din ţară operat sub umbrela grupului american. 

Acordul a urmat unei scrisori de intenţie încheiate la începutul aceluiaşi an, în februarie, şi marchează începutul unei transformări majore a emblematicului hotel din centrul Braşovului, care va intra într-un amplu proces de renovare începând cu 2026. Redeschiderea sub brandul Hyatt Regency este programată pentru anul 2027. În paralel, grupul american pregăteşte extinderea în Bucureşti, printr-un parteneriat cu Nusco Imobiliara, în cadrul proiectului Nusco City. Aici vor fi dezvoltate două unităţi hoteliere – Hyatt Place şi Hyatt House – care vor totaliza 270 de camere şi vor beneficia de o investiţie estimată la peste 42 de milioane de euro. „Obişnuiam să aud oameni spunând că Hyatt este prea scump pentru piaţa românească şi cred că această percepţie – pe lângă faptul că este un fel de legendă urbană, având în vedere că abordarea Hyatt faţă de proiecte este destul de flexibilă – s-a schimbat pe măsură ce economia românească a crescut şi investitorii au devenit mai încrezători”, mai spune Aoyama. 

Hyatt priveşte România nu doar ca o piaţă de destinaţie, ci şi ca un teren fertil pentru dezvoltări multiple, sub diferite branduri din portofoliul său global. Bucureştiul este considerat o locaţie firească pentru extindere, iar grupul are în vedere aici branduri precum Hyatt Regency, Grand Hyatt, dar şi concepte lifestyle precum Andaz sau Thompson – mărci care mizează pe design contemporan, servicii personalizate şi o experienţă sofisticată, adaptată stilului de viaţă al noilor generaţii de călători. „Mi-ar plăcea să văd Hyatt Regency, Hyatt Place sau unul dintre brandurile noastre soft şi în alte oraşe mari din România, cum ar fi Cluj, Iaşi, Timişoara, Constanţa şi Craiova”, spune Aoyama. În viziunea sa, aceste dezvoltări pot lua forma unor contracte de management sau francize, în funcţie de specificul fiecărei pieţe şi de partenerii locali. În plus, România oferă un teren promiţător şi pentru proiecte de tip resort, într-o piaţă în care combinaţia dintre natură, tradiţie şi infrastructură modernă poate genera un avantaj competitiv puternic. „Cred că România s-ar descurca foarte bine în zona de leisure – oportunităţile pentru resorturi nu ar trebui ignorate.”

Întrebat despre ce a fost cel mai dificil în procesul de intrare pe piaţa românească, Aoyama recunoaşte: „Trebuie să convingi piaţa să meargă cu o companie care nu are încă un istoric local. Este greu când competitorii tăi sunt cu 20 de ani înainte – ei au avut timp să înveţe piaţa, să-şi construiască echipe şi relaţii.” Totuşi, avantajele nu lipsesc. Hyatt beneficiază de o imagine de brand solidă, cunoscută şi apreciată de clienţi, dar şi de parteneri din industrie. „Vizitez România încă din anii ’90, aşa că mi-ar plăcea să cred că ştiu câte ceva despre această ţară.” Pe termen mediu şi lung, rolul Hyatt în România se conturează în două direcţii: atragerea şi formarea de talente locale şi creşterea vizibilităţii României pe scena internaţională. „Dacă România continuă să îşi dezvolte economia şi să câştige importanţă ca jucător în afacerile euro-atlantice, aşa cum face Polonia, atunci sectorul ospitalităţii ar trebui să se bucure de o creştere susţinută. Doar că, fiind vorba de România, nu ştii niciodată cu adevărat!”, spune Takuya Aoyama. Într-o regiune în continuă transformare, Hyatt pare gata să joace un rol din ce în ce mai activ – cu România în prim-plan.

Hotelul potrivit la momentul potrivit: cum şi-a propus Mogotel să redefinească ospitalitatea românească

„The right product to the right customer at the right time for the right price” – este expresia fundamentală după care se ghidează industria hotelieră modernă, spune Robert Eşanu, director de dezvoltare pentru România şi Moldova al brandului Mogotel. Acesta este, de altfel, şi principiul central în strategia de dezvoltare a brandului cu origini letoniene în România. În acest moment, toate segmentele de piaţă sunt pe radarul investitorilor şi al turiştilor, de la economy şi midscale la lifestyle, upper upscale şi luxury. Eşanu subliniază că diversificarea este cuvântul-cheie în Europa – şi din ce în ce mai mult şi în România şi, într-adevăr, un segment care creşte rapid este cel al hotelurilor „lifestyle”, preferate de călătorii care caută mai mult decât un pat – vor experienţe autentice, servicii personalizate şi o atmosferă diferită de cea a hotelurilor tradiţionale. „În anii ce vor urma, numărul de hoteluri lifestyle din Europa – şi implicit din România – cu siguranţă va creşte”, afirmă el. 

În acelaşi timp, hotelurile din categoriile economy, midscale şi affordable luxury rămân populare, mai ales pentru turiştii atenţi la buget, iar reprezentantul Mogotel estimează că ele vor reprezenta aproximativ 40% din toate investiţiile hoteliere din România în 2025. Mogotel este un operator hotelier internaţional cu sediul central în Letonia şi o prezenţă în nouă ţări europene, inclusiv Germania, Suedia, Polonia, Ungaria şi Bulgaria. Grupul operează în prezent 21 de hoteluri sub branduri internaţionale precum Hilton, Accor, Marriott, IHG, Radisson şi Hyatt, dar şi cu mărci proprii. „Faţă de alţi operatori care oferă doar un contract de management, noi venim cu o gamă largă de modele: management cu garanţii, chirie fixă, chirie variabilă sau formule hibride. Ne diferenţiem prin flexibilitate şi adaptabilitate”, explică Robert Esanu. 

Pe piaţa din România, grupul plănuieşte o extindere accelerată. „Este o piaţă emergentă, cu un potenţial semnificativ. Populaţia de peste 20 de milioane şi existenţa a cel puţin zece oraşe cu peste 300.000 de locuitori reprezintă un argument solid.” Eşanu adaugă că România are avantajul unui cost operaţional mai redus decât alte pieţe din Europa de Vest şi un apetit în creştere din partea turiştilor internaţionali – chiar dacă timid deocamdată. Grupul mizează pe o creştere a numărului de turişti străini cu 7–10% în 2025, iar acest trend este aşteptat să continue. Primele două hoteluri sub operarea Mogotel urmează să fie deschise anul acesta. Până în 2030, grupul vizează între 10 şi 15 noi deschideri, cu un obiectiv pe termen mediu de până la 30 de hoteluri în oraşe mari precum Bucureşti, Timişoara, Braşov, Constanţa, Cluj, Iaşi, Craiova şi în destinaţii emergente precum Piteşti, Călimăneşti, Târgovişte, Olimp sau Techirghiol. „Vedem o lipsă clară de hoteluri afiliate la branduri internaţionale în multe dintre aceste locaţii – iar noi vrem să acoperim această nevoie.” 

Modelul de finanţare al grupului este flexibil şi adaptabil fiecărui parteneriat în parte: combină capital propriu, împrumuturi bancare şi atragerea de capital privat. În acelaşi timp, Mogotel urmăreşte evoluţia legislaţiei privind REIT-urile (vehiculele de investiţii imobiliare) şi ia în calcul crearea unuia dedicat investiţiilor în România. „Ne dorim parteneriate solide cu dezvoltatori locali şi investitori internaţionali. Suntem deschişi la formule diverse, atâta timp cât viziunea este comună şi pe termen lung.” În ceea ce priveşte criteriile de selecţie pentru zonele alese pentru dezvoltare, Mogotel caută hoteluri cu minimum 100 de camere, restaurante bine poziţionate şi săli de conferinţe, într-un context urban cu accesibilitate bună şi potenţial de business şi turism. Accentul cade pe oraşe care oferă un echilibru între cererea de cazare business şi cea de leisure – un mix care devine tot mai căutat în epoca „bleisure”, unde turistul de afaceri îşi prelungeşte şederea cu câteva zile pentru relaxare. 

„Industria hotelieră din România are şanse reale de creştere în următorii ani, mai ales în segmentele de wellness, aventură, affordable luxury şi aparthoteluri. Totodată, există un interes crescut pentru proiecte de tip branded residences, unde componentele hoteliere sunt integrate cu spaţii rezidenţiale de lux – un concept din ce în ce mai atractiv pentru investitori.” Comportamentul turistului român şi internaţional s-a schimbat vizibil postpandemie, observă el, iar oaspeţii sunt mai exigenţi, caută flexibilitate în rezervări şi experienţe care depăşesc standardul clasic. „Turiştii sunt mai atenţi la calitatea serviciilor şi apreciază inovaţia – fie că vorbim de check-in automat, de sustenabilitate sau de personalizarea experienţei.” Din lecţiile ultimilor ani, Mogotel a învăţat că industria hotelieră este una dintre cele mai reziliente. „Imediat ce cce se îmbunătăţesc, oamenii reîncep să călătorească – în scop de afaceri sau pentru vacanţe. Ceea ce înseamnă că hotelurile redevin o necondiţiile economiesitate. Flexibilitatea, viteza de reacţie şi investiţiile în tehnologie sunt cheia.” Robert Eşanu transmite un mesaj clar către dezvoltatorii locali: „România are un potenţial uriaş. Îi încurajăm pe investitori să colaboreze cu noi pentru a aduce împreună mai mulţi turişti străini în această ţară extraordinară.”

Din real estate la hoteluri

„Piaţa din România este suficient de matură şi are nevoie de branduri de cinci stele. Iar judeţul Constanţa nu avea niciunul.” Aşa începe, simplu şi direct, motivaţia Nicoletei Manea – antreprenoare cu experienţă în real estate de lux – pentru unul dintre cele mai ambiţioase proiecte hoteliere ale momentului: Radisson Blu Hotel & Residences, Mamaia. După doi ani de pregătiri, studii şi negocieri, compania fondată de Nicoleta şi Alexandru Manea – Monarc Properties – a semnat contractul de franciză cu Radisson Hotel Group şi a demarat autorizarea celui care va fi primul hotel de cinci stele din judeţul Constanţa. Proiectul are o componentă dublă: hotel şi branded residences – un concept nou în România, care combină serviciile hoteliere premium cu beneficiile rezidenţiale. „Am vrut să îmbinăm zona de leisure cu cea de business. Aşa s-a născut ideea să construim şi cea mai mare sală de conferinţă din judeţ, dar şi un balneo spa şi un infinity pool funcţional tot anul.” Investiţia totală este estimată la peste 75 de milioane de euro, susţinută printr-un mix de capital propriu, fonduri de investiţii şi credite bancare. „Avem două bănci interesate de finanţare, două fonduri care susţin proiectul şi noi venim cu aportul în teren, evaluat la circa 15 milioane de euro.”

Vânzarea apartamentelor din componenta de branded residences va începe treptat, după obţinerea autorizaţiei de construcţie, cu un avans estimat de 10% şi livrare la finalul proiectului. Obiectivul este clar: un hotel deschis 12 luni pe an, în acord cu cerinţele internaţionale şi cu noile comportamente ale călătorilor. „Am gândit fiecare detaliu astfel încât să creeze un circuit complet. Să nu trebuiască să ieşi din hotel pentru a te bucura de experienţă. De la business la relaxare, totul e integrat.” Nicoleta Manea spune că România are o oportunitate reală de a se poziţiona pe harta ospitalităţii europene – dar doar dacă abordarea devine mai profesionistă şi mai curajoasă. „Brandurile internaţionale sunt interesate de România. Nu spun asta doar pentru că noi am adus Radisson (în Mamaia n.red.), ci pentru că s-au făcut multe studii, iar potenţialul e real.” 

Tot ea observă că hotelurile de pe litoral pot deveni o alternativă pentru team buildinguri şi conferinţe în extrasezon, mai ales în contextul creşterii preţurilor la munte în sezonul de iarnă. „Zona de mare e mai accesibilă iarna şi poate aduce trafic dacă este gândită corect. Acesta e şi motivul pentru care vom construi şi cea mai mare sală de conferinţe din judeţ – cu 700 de locuri.” Conceptul de branded residences, deşi nou pe piaţa locală, oferă investitorilor un produs diferit, dar sigur. „Spre deosebire de un rezidenţial clasic, aici ai operare unificată, property management inclus şi un sistem de revenue sharing. E un produs de portofoliu, pentru investitori care caută stabilitate şi randamente bune.” Spaţiile vor fi gestionate de un operator internaţional specializat, dar şi Radisson este în cărţi pentru această componentă. „Noi nu vrem să reinventăm roata. Vrem să lucrăm cu profesionişti care au deja know-how. Important este ca hotelul să ajungă pe profit încă din primul an.” Întrebată despre obiectivul personal, Nicoleta Manea răspunde fără ezitare: să arate că se poate. „România este ţara tuturor posibilităţilor – dacă eşti serios, implicat şi smart. Diferenţa se face prin nivelul de implicare.”

Pentru Lucian Azoiţei, CEO al Forty Management, extinderea din real estate rezidenţial spre domeniul ospitalităţii nu a fost un salt, ci o evoluţie naturală. Lagoon City, unul dintre cele mai ample proiecte mixte din România, este o dovadă în acest sens. Include componentă rezidenţială, comercială, de divertisment – şi, în centrul său, un hotel ce va purta un brand nou în portofoliul Radisson: Radisson Lagoon. „Existenţa unei facilităţi absolut excepţionale, precum o lagună urbană, poziţionează un hotel cu acces la aceasta într-o situaţie unică, care îl scoate în evidenţă în orice competiţie”, spune Azoiţei. În spatele alegerii unui partener internaţional s-a aflat o licitaţie internaţională, care a atras un interes „peste aşteptări”. Conceptul integrat, unic în Europa, a fost înţeles rapid de marii operatori hotelieri, iar Radisson a devenit partenerul oficial. Un semn că ospitalitatea este mai mult decât o funcţiune în plus – este un magnet urban. „Hotelurile nu mai sunt doar pentru turişti. Sunt un cumul de experienţe, amintiri şi stări. Oamenii vin la hotel ca să iasă din rutină, nu doar să doarmă într-un pat.” De aici vine şi logica de a include o componentă hotelieră în proiectele mixed-use. 

Minivacanţele urbane, escapadele spontane şi turismul de eveniment fac ca astfel de destinaţii să fie tot mai căutate, chiar şi de localnici. „Laguna e un loc unic. Iar oamenii au nevoie de locuri care creează întâmplări noi.” Pentru Forty Management, hotelul este o „cheie de boltă” în arhitectura unui micro-oraş. „Poţi avea sute de apartamente locuite şi tot să nu simţi energie. Hospitality-ul aduce oameni noi. Şi odată cu ei, viaţă.” Acest tip de vibraţie este, în opinia lui Azoiţei, diferenţa dintre un proiect locuit şi un proiect viu. În ciuda potenţialului evident, România suferă de un deficit cronic de hoteluri. Azoiţei face o comparaţie grăitoare: „Sevilla are 6 milioane de nopţi de cazare anual şi 20 de hoteluri de cinci stele. Bucureştiul are doar 4 milioane de nopţi şi doar 15 hoteluri de cinci stele, multe mici.” Dar nu e vorba doar de cifre. E vorba de lipsa unor componente esenţiale de entertainment şi de pachete turistice integrate. „Delta Dunării, de exemplu, ar trebui să fie vârf de lance. Dar noi am avut mai mulţi vizitatori la Lagoon Park decât întreaga Deltă anul trecut.” 

Un alt blocaj e la nivel administrativ. „Când am propus în Bucureşti să transformăm o zonă abandonată într-un resort urban care să atragă turişti şi localnici, nu doar că nu ne-au sprijinit, dar ne-au luat în râs.” În schimb, în alte oraşe unde Forty dezvoltă Lagoon City, proiectul a fost primit cu braţele deschise. Dincolo de obstacole, Azoiţei rămâne un optimist pragmatic. Consideră că România are toate premisele pentru a atrage investitori internaţionali – dar e nevoie de mai multe hoteluri, de resorturi autentice şi de proiecte de regenerare urbană care să integreze cu adevărat componenta de ospitalitate. „Un hotel sustenabil trebuie să fie un vector de promovare a dezvoltării durabile. Astăzi, este obligatoriu.” Iar integrarea sa într-un ecosistem urban coerent este, mai mult decât un ideal, o necesitate strategică. Despre viitorul pieţei hoteliere din România, Azoiţei este ferm: „Cu siguranţă vom avea mai multe proiecte smart, integrate, cu branduri internaţionale. Dar, din păcate, nu în ritmul cerut de piaţă”. 

Destinaţii Made in Romania: noul val de antreprenori care mizează pe turismul de experienţă

România nu mai este doar o piaţă de consum pentru turism internaţional, ci pare că devine tot mai mult şi un teren fertil pentru iniţiative locale ambiţioase – care pun pe hartă destinaţii noi, aduc concepte inedite şi contribuie la transformarea pe termen lung a industriei ospitalităţii. „Totul a început cu două căsuţe şi o idee apărută într-un moment de criză. Era pandemie, iar oamenii fugeau de oraşe şi de aglomeraţie. Izolarea devenise o nevoie reală, nu doar o opţiune de vacanţă. Am fost, cumva, deschizători de drumuri. Oamenii erau panicaţi. Primele două luni nu a mers deloc, dar apoi cererea a explodat”, povesteşte Cristian Brînză, cofondatorul Moon Resorts, un grup de resorturi de vacanţă care s-au transformat rapid într-un reper pentru turismul premium aproape de Bucureşti, în Comarnic şi Buşteni.  

După un început timid, a urmat o extindere accelerată: de la 2 la 10, apoi 70 de căsuţe, în trei resorturi distincte. Iar planurile nu se opresc aici – încă 20 de unităţi sunt în construcţie. Modelul de creştere a fost construit pe parteneriate strategice, fiecare resort fiind susţinut de un grup dedicat de investitori: „La fiecare resort avem câte patru asociaţi. Nu suntem toţi aceiaşi în fiecare proiect, ci în funcţie de cum s-au putut face investiţiile.” Cel mai ambiţios proiect de până acum este Masseria, un spaţiu care urmează să fie inaugurat în mai, în Comarnic. Inspirat de fermele din sudul Italiei – „masserii” – şi reinterpretat într-o cheie modernă şi minimalistă, proiectul propune o alternativă autentică la destinaţiile internaţionale. „Cred că asta e cel mai interesant – că încercăm să inovăm un domeniu destul de greu de reinventat: zona de evenimente. Poate mai sunt şi alte idei similare, dar al nostru este cu adevărat diferit.” Resortul va include o sală de evenimente pentru 140 de persoane la interior şi alte 140 în aer liber, un spa complet, cinema în aer liber şi o estetică inspirată de peisajele din Toscana, dar construită în Muntenia. Fiecare unitate de cazare va purta numele unei regiuni italiene, iar interioarele vor păstra un „nest minimalism” cald, alb, luminos. 

Investiţia totală în Masseria se ridică la circa 3 milioane de euro, iar proiectul va fi dezvoltat pe un teren de peste 42.000 mp, într-o zonă cu peisaj nefragmentat şi poziţionare strategică – „înainte de aglomeraţia de pe DN1, dar suficient de aproape de Bucureşti încât să devină o destinaţie de weekend”. Resortul completează reţeaua deja existentă, din care face parte şi Moon Village, cu 26 de căsuţe şi capacitate de 100 de persoane. Împreună, cele două locaţii creează un ecosistem pentru evenimente ample, retreaturi sau teambuildinguri. Pentru Cristian Brînză, turismul nu a fost prima linie de business. Totul a pornit în 2013, cu Momento – prima companie din România care oferea poze pe magneţi – şi cu o agenţie de marketing în real estate. 

„Le-am închis pe amândouă în 2020, ca să mă pot concentra pe resorturi. Azi, investiţia cumulată în toate proiectele noastre trece de 10 milioane de euro. Eu deţin 25% din business, alături de alţi trei parteneri.” Este un moment bun pentru turismul românesc? Cristian Brînză rămâne realist, dar încrezător: „E încă greu. Dar dacă vii cu un produs autentic, bine făcut, care răspunde unor nevoi reale, cred că ai şanse reale de succes. Oamenii nu mai caută doar cazare – caută experienţe, relaxare, intimitate şi design. Noi exact asta vrem să le oferim.”

Iar dacă în sudul Munteniei Cristian Brînză construieşte experienţe mediteraneene sub brandul Moon Resorts, în inima Transilvaniei, la doar zece minute de centrul Clujului, Darius Mârza a creat un univers aparte – un resort care îmbină echitaţia cu telescaunul, pădurea cu designul de cinci stele, iar natura cu viziunea antreprenorială. Totul a început dintr-o frustrare transformată în ambiţie. La 21 de ani, după ce a fost nevoit să închidă prima sală de evenimente pe care o administra – „era între blocuri, plouau reclamaţiile” –, Darius a decis să construiască un loc fără vecini, fără constrângeri. „Atunci am zis: trebuie să construiesc un loc fără vecini, în natură.” Aşa a apărut Wonderland Resort, un complex care astăzi primeşte peste 260.000 de vizitatori anual şi integrează funcţiuni multiple: hoteluri de patru şi cinci stele, centru spa, restaurant, echitaţie, activităţi în pădure, zonă de gaming şi chiar un telescaun. Totul construit etapă cu etapă, într-un efort susţinut care a durat mai bine de un deceniu. „Clujenii mă ştiu din evenimente. Dar vreau să schimb asta – să-i conving că pot să-şi facă un city break la ei în oraş, să vină cu familia, cu copiii, doar pentru experienţă.”  

Deşi construcţia a început în 2012, investiţia totală a atins pragul de aproape 50 de milioane de euro abia în 2023. Iar cea mai mare parte din capital a venit din reinvestirea propriului profit. „Inclusiv casa mea am vândut-o pentru proiect. Nu m-a ajutat nimeni din afară. Tot ce am făcut a fost din muncă şi din visul de a crea un loc diferit, viu.” Povestea lui Mârza este cea a unui antreprenor care şi-a croit drumul în ciuda predicţiilor pesimiste. „Mi-au spus toţi că mă mănâncă industria. Că-i mafie, că n-am şanse. Dar am muncit nonstop şi am învăţat un lucru simplu: dacă eşti corect şi real în slujba clientului, succesul vine. Nu imediat, dar vine.” Iar când vine vorba de ospitalitate, are o viziune directă: „Suntem pe un drum bun. Dar e greu când fiecare client poate să-ţi dea o stea dintr-o greşeală. Ar trebui să existe un «permis de recenzie». Să înţelegi ce e în spatele unui loc şi câtă muncă presupune fiecare detaliu.” 

Alţi antreprenori români pariază, de asemenea, pe experienţe locale autentice. Potrivit Ziarului Financiar, Simion Mureşan, acţionar al companiei Electrogrup, dezvoltă un hotel de cinci stele care va fi amplasat la crama La Salina, în judeţul Cluj. Noul hotel, numit Issa Resort, va avea 100 de camere, trei restaurante, saune, piscine şi un centru ecvestru. Investiţia, începută în urmă cu trei ani, vine să completeze o pensiune deja funcţională pe domeniu şi răspunde cererii tot mai mari din zona de enoturism. Întregul ansamblu turistic a ajuns la o investiţie cumulată de circa 50 milioane de euro. „Aceste facilităţi şi hotelul cel nou vor funcţiona în paralel pentru că se adresează unor nişe diferite de clienţi. În felul acesta ne dorim să acoperim nevoile şi cerinţele mai multor categorii de oaspeţi şi turişti“, explică Mureşan. În plus, centrul ecvestru recent lansat adaugă o dimensiune sportivă şi recreativă ofertei turistice din zonă. 

Cu investiţii anunţate de peste un miliard de euro pentru următorii ani, cu branduri internaţionale care deschid sau revin în România şi cu antreprenori locali care pariază pe experienţe integrate, pare evident că ospitalitatea românească are premisele să intre într-o nouă eră. Întrebarea este: când va putea J.Lo – sau oricare alt vizitator cu aşteptări ridicate – să aleagă România nu doar pentru un concert, ci şi pentru o vacanţă memorabilă?  

Cele mai recente tranzacţii şi investiţii hoteliere anunţate în România

Hotel Grand du Boulevard, Bucureşti

Reinvestiţie finalizată: 2024

Operator: Corinthia Hotels (Grup Niro)

Palat istoric restaurat, repoziţionat în zona de ultra lux.

Hotel Ambasador, Bucureşti

Tranzacţie: 2023

Cumpărător: Julius Meinl (Austria)

Un simbol interbelic din centrul Capitalei, care urmează să fie transformat în The Julius Bucharest.

Hotel Palm Beach, Olimp

Tranzacţie: 2024

Cumpărător: Steaua de Mare Group

Rebrand: all-inclusive

Parte dintr-o strategie de extindere şi profesionalizare pe litoral.

Hotel Orizont, Predeal

Tranzacţie: 2024

Cumpărător: Alexandrion Group

A doua achiziţie a grupului pe segmentul montan.

Hotel Balada, Saturn

Tranzacţie: 2025

Preţ: 6,1 mil. euro

Cumpărat de un investitor privat. Peste 200 de camere, situat în staţiunea Saturn. Investiţii greenfield şi dezvoltări anunţate

Hyatt Regency Aro Palace, Braşov

Contract de franciză semnat: februarie–octombrie 2024

Operator: Hyatt Hotels Corporation

Intră în renovare în 2026 şi va fi redeschis în 2027.

Hyatt Place & Hyatt House, Bucureşti (Nusco City)

Anunţ: octombrie 2024

Investiţie estimată: 42 mil. euro

Două hoteluri care vor totaliza 270 de camere, parte dintr-un proiect mixed-use.

Radisson Lagoon, Bucureşti (Lagoon City)

Anunţ: 2024

Investitor: Forty Management

Parte dintr-un proiect mixt cu lagună urbană, poziţionat ca destinaţie de city break & lifestyle.

Radisson Blu Hotel & Residences, Mamaia

Anunţ: 2024

Investiţie estimată: 75 mil. euro

Investitor: Monarc Properties (Nicoleta şi Alexandru Manea)

Primul hotel de 5 stele din judeţul Constanţa, cu branded residences şi centru de conferinţe.

Issa Resort, Crama La Salina, judeţul Cluj

Lansare anunţată: mai–iunie 2025

Investitor: Simion Mureşan

Hotel de 5 stele cu 100 de camere, 3 restaurante, spa şi centru ecvestru, în cadrul unui complex