S-ar putea crede că admiraţia e statică. Multă lume s-a întrebat ce rost are o a doua ediţie a catalogului Celor mai Admiraţi CEO din România, disponibil pe piaţă din 3 octombrie. Ce s-ar fi putut schimba de anul trecut şi până acum?

În rândul celor mai admiraţi 100 de manageri sunt 33 de nou intraţi faţă de ediţia anului trecut. Celebrul sculptor francez Auguste Rodin spunea că "admiraţia este un vin generos pentru spiritele nobile". Aşa cum şi vinul este viu, schimbându-şi în timp proprietăţile, şi admiraţia poate creşte sau dispărea. Fireşte, o serie de ieşiri din acest catalog au fost cât se poate de naturale. Liliana Solomon de la Vodafone, ocupanta locului al treilea în clasamentul anului trecut, are acum un fotoliu în birourile de la Londra ale operatorului, iar Călin Drăgan, de la Coca-Cola HBC, a ajuns pe meleaguri japoneze.

Pe de altă parte, sunt şi cazuri în care managerii au urcat spectaculos în top, chiar dacă sunt nou-intraţi în mediul de afaceri din România; este cazul lui Inaki Berroeta de la Vodafone, care ocupă un loc în primul eşalon al admiraţilor, deşi a fost numit în funcţie la finalul anului trecut.

Sociologul Alfred Bulai spune că imaginea unui manager este importantă în măsura în care compania îşi propune cu adevărat să aibă o relaţie cu publicul său. Admiraţia, completează Bulai, are de cele mai multe ori legătură cu gradul de vizibilitate a managerului, cu încrederea generată de respectivul lider, dar şi de legătura personală care există între oamenii de afaceri. "Cert e că admiraţia costă, iar firmele care înţeleg asta plătesc sume importante pentru ca liderul să <arate bine>", declară sociologul.

Tot dintr-o perspectivă sociologică, Mircea Kivu spune că, odată format un brand personal puternic, în funcţie de care se manifestă admiraţia celor din jur, managerul poate deveni cu uşurinţă un model pentru societate. "Practic, aceşti oameni întruchipează succesul şi promovează valori pe care toată lumea le caută", spune Kivu. Pe de altă parte, la nivel strict personal, odată ajuns într-o poziţie de conducere a unei companii mari, majoritatea simte nevoia unui val de recunoaştere venit din exterior. "Există o categorie de oameni de afaceri excesiv de histrionici, pentru care reuşita socială reprezintă vizibilitatea publică", comentează sociologul. Tot el comentează că aceştia sunt cei care construiesc imaginea publicului despre oamenii de afaceri. "Este meteahna oricărui om nou îmbogăţit, aceea de a fi recunoscut după ce se îmbogăţeşte", adaugă Kivu.

Din acest punct de vedere, admiraţia poate fi privită şi drept un criteriu fără de care un conducător nu poate fi considerat un CEO de succes, punctează Ion Nestor, partener coordonator în cadrul casei de avocatură pe care a fondat-o împreună cu soţia sa, Manuela Nestor, în urmă cu 20 de ani. El crede că un lider admirat poate reprezenta o motivaţie în plus pentru oamenii din organizaţie pentru a face acel "pas în plus" esenţial, în ultimă instanţă, pentru succesul oricărei companii. Fie că este vorba despre admiraţie din partea propriei echipe, fie că sfera este extinsă la nivelul partenerilor de afaceri, admiraţia e un bun intangibil pe care orice lider îl poate câştiga în timp, consideră avocatul. De mare ajutor sunt o serie de trăsături de personalitate native. "Este categoric însă faptul că nu există o reţetă universală a dobândirii şi păstrării admiraţiei, fiecare CEO având de îndeplinit propria sa <foaie de parcurs>", spune Ion Nestor. El a avut, ca şi Stefanos Theocharopoulos, Cornel Oprişan sau Violeta Ciurel, una dintre cele mai spectaculoase intrări în topul admiraţiei, în primul eşalon.