“Mergeti si luati credite de la banci” a fost, saptamana trecuta, mesajul energic al presedintelui Traian Basescu pentru companii si pentru populatie, dupa o intalnire cu sefii celor mai importante banci din tara. Sistemul bancar este solid, capabil sa finanteze economia, iar motivul pentru care piata de finantari este inghetata, in viziunea presedintelui, tine mai degraba de retinerea clientilor si nu de cea a bancilor. La o zi distanta, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, declara ca activitatea de creditare se va relansa cel mai probabil “in primavara”, odata ce “bancile se vor reaseza”.

 

Pentru cei aflati la poarta bancii insa, lucrurile se vad cu totul altfel. “Odata cu intensificarea mesajelor despre criza, bancile au devenit din ce in ce mai opace, pana la negru absolut, si totul s-a petrecut intr-un timp foarte scurt”, remarca omul de afaceri Marcel Barbut, proprietarul producatorului de materiale de constructii AdePlast. De la sfarsitul anului trecut, spune el, bancile si-au schimbat radical comportamentul “si afiseaza de multe ori atitudini care nu ne ajuta”.

 

Paradoxal, confuzia in jurul bancilor nu vine din lipsa unor explicatii logice, ci dimpotriva, din multimea acestora si din evolutia lor de la o zi la alta. “Bancile au fost primele care au resimtit efectele crizei”, spune Lucian Cojocaru, director al departamentului comercial pentru retea din cadrul BRD-Groupe Société Générale - dat fiind ca majoritatea fac parte din grupuri financiare internationale afectate de criza pe pietele de origine, iar dificultatile acestora s-au rasfrant rapid asupra filialelor din Romania. Cand au inceput sa apara problemele si in economia romaneasca, in toamna anului trecut, bancherii si-au revizuit brusc politicile de creditare, trecand de la o atitudine foarte laxa la una foarte restrictiva.

 

“Companiile, pe de alta parte, au fost lovite in valul al doilea”, explica directorul BRD; au inceput sa simta mai acut dificultatile doar spre finele anului, cand platile de la bugetul de stat s-au blocat, fluxurile comerciale s-au ingreunat, consumul s-a prabusit si industrii intregi au cazut. Oamenii de afaceri au facut atunci ce stiau ei mai bine din trecut: au venit la banca sa compenseze, spune Lucian Cojocaru - o obisnuinta cu totul naturala dupa ani buni de crestere galo­panta a creditarii. Dragos Simion, presedintele Flamingo, confirma: “Daca lucrurile vor merge prost in continuare, iar situatia economica se va inrautati, probabil ca vom avea nevoie de resurse financiare suplimentare pe care le vom cauta tot la banci”.

 

La banca insa, clientii au gasit insa ceva cu care nu erau deloc obisnuiti: bancherii devenisera brusc reticenti in a le mai oferi bani. “Acum lumea s-a reasezat”, sustine Cojocaru, dar in mare masura seifurile bancilor au ramas tot ferecate, iar statisticile bancii centrale arata de la luna la luna o scadere a soldului de credite. Ianuarie a fost a treia luna consecutiv in care finantarile acordate sectorului privat au scazut; BNR consemneaza o crestere a creditului neguvernamental de 2,9%, pana la 48 de miliarde de euro, dar eliminand impactul inflatiei si al deprecierii cursului, soldul indica o scadere. Ritmul anualizat de crestere a creditului neguvernamental a coborat la 25%, fata de 55% in ianuarie anul trecut.

 

Anul in curs nu va fi mai bun: in scenariile cele mai optimiste, bancherii anticipeaza o crestere a pietei de finantari de 10-15%. In zona clientilor companii, Lucian Cojocaru spera ca BRD va reusi sa creasca in 2009 cu 10%; cat despre piata, spune el, “daca ma uit la ce si-ar dori clientii, as spune ca ar trebui sa creasca cu 30%; daca ma uit la lichiditatea disponibila in sistem, as spune cu 5-10%; daca ma uit la apetitul de risc al bancilor, probabil e mai corect sa spun ca ar trebui sa fie o scadere”. Dominic Bruynseels, presedintele executiv al Bancii Comerciale Romane, institutie ce detine un sfert din activele sistemului bancar, spune ca pentru intregul portofoliu de credite (companii si persoane fizice) ar fi fericit sa realizeze pana la finele anului o crestere de 15%. Misu Negritoiu, directorul general al ING Bank, estimeaza pentru 2009 o crestere sub 10% a finantarilor acordate de banca pe care o conduce clientilor mari.

 

Spre finele anului trecut, bancherii pareau convinsi ca sistemul se confrunta cu o penurie generalizata de lichiditati din cauza scumpirii banilor de pe pietele internationale. Actionarii straini, care detin aproape 90% din activele sistemului bancar romanesc, s-au grabit sa solicite pachete financiare de la statul roman pentru a mentine lichiditatea in sistem - “altfel nu putem continua creditarea economiei reale”, spunea in decembrie Herbert Stepic, directorul executiv al Raiffeisen International. Temerea ca bancile-mama isi vor limita sau chiar retrage liniile de finantare cu care au sustinut ani la rand filialele din Romania s-a dovedit pana acum neintemeiata, atata vreme cat s-a dovedit ca peste 90% dintre acestea vor fi reinnoite, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isarescu.

Misu Negritoiu: “Creditarea nu este o problema de lichiditate, care e disponibila, ci una de administrare a riscului, iar in Romania riscul este in crestere”

Radu Tudorache: “Cresterea de costuri e mai mare la bancile din Est si scade proportional la cele spre Vest”

Lucian Cojocaru, BRD: “Noi mergem, ca si clientii nostri, din aproape in aproape.”