Horoscop economic 2016
Business Magazin a ales 10 cuvinte (electoral, stabilitate, optimism, creştere, incertitudine, globalizare, migraţie, responsabilitate, inovaţie, risc) inspirate de evoluţiile din 2015 şi de aşteptările penru 2016 şi le-a trimis oamenilor din business. Aceştia, la rândul lor, au ales dintre ele cele 3 cuvinte despre care ei cred că vor marca anul în faţa căruia ne aflăm.Alegerile noastre şi motivaţiile lor reprezintă prognoza Business Magazin pentru 2016.
Este greu să fii 2016 când vii după 2015. Aşa pot fi rezumate motivaţiile celor aproape 30 de oameni din business care au răspuns solicitării Business Magazin de a alege cuvintele care vor marca 2016.
2015 a fost un an greu, în care au avut loc multe evenimente negative şi care a generat multe aşteptări. Spre diferenţă de 2015, 2016 începe pe un val de optimism construit din aşteptările legate de guvernul tehnocrat, de accelerarea unor proiecte pe fondul anului electoral, dar şi din trendul economic pozitiv cu care s-a încheiat anul trecut. Mai pe scurt, anul începe optimist pentru că românii au nevoie să treacă peste ultimii ani, foarte grei din prea multe puncte de vedere, crede Dragoş Petrescu, proprietarul reţelei de restaurante City Grill: „Este evident că românii sunt dispuşi să cheltuiască mai mult. Au salarii mai mari, au speranţe într-o guvernare mai curată, au acces la credite mai facil şi vor să depăşească momentele crizei“.
Creşterea, incertitudinea şi riscul sunt cele trei cuvinte alese de cei mai mulţi oameni de afaceri care au răspuns solicitării Business Magazin. Conform Comisiei Naţionale de Prognoză, economia va creşte cu peste 4% în 2016 şi, pe lângă creşterea consumului administraţiei cu 2% şi a investiţiilor străine (+6,2%), cifrele prognozei arată un an foarte bun pentru industrie, care ar urma să crească cu peste 5%. „Creşterea este deja o constantă a economiei româneşti de câţiva ani şi, în absenţa unor evenimente majore cu efect negativ pe plan global, creşterea va continua în 2016. Eu estimez că va fi de fapt o creştere mai mare decât în 2015, pentru că se simte o creştere a consumului intern, care până acum a fost relativ anemic, şi de asemenea a sectorului imobiliar, care a fost şi el în suferinţă în ultimii ani; să ne rugăm cu toţii să fie un an bun în agricultură şi putem probabil ajunge spre 5% creştere de PIB“, estimează Marius Ghenea, iar Emilian Duca, partenerul coordonator al departamentului de consultanţă fiscală din cadrul BDO România, crede că „în acest moment nu există niciun factor intern care să frâneze creşterea economică din anul 2016“.
Există însă mulţi factori externi care ar putea împiedica atât creşterea, cât şi cursul bun pe care a intrat România în ultimii doi ani. Evoluţia internă a României a mai fost dată peste cap la fiecare criză externă, aşa încât este de aşteptat ca multele incertitudini externe să genereze răspunsuri neaşteptate în economii dependente de economiile europene, cum este cazul României. Marius Ghenea vorbeşte despre un „nou normal“, o stare de incertitudine generală, care porneşte de la ISIS, de la criza migranţilor sau de la conflictul din Siria şi merge până la tot felul de alte probleme majore la nivel global. „Contextele externe ale României rămân incerte. Situaţia s-a acutizat mai ales prin marile provocări ale Europei din ultimii anii: criza datoriilor suverane ale Greciei care încă nu s-a sfârşit, atitudinea agresivă şi imprevizibilă a Rusiei, pericolul foarte concret al terorismului care poate genera atentate oriunde şi oricând, criza refugiaţilor şi, nu în ultimul rând, norii unei noi crize economice globale. Incertitudinea anului 2016 vine mai degrabă din afara României şi e dată de posibilitatea unor evenimente agresive şi turbulenţe pe care nu le putem controla şi la care putem fi victime prin efectele de domino ale globalizării“, spune Cosmin Cosma.
Adrian Crivii crede că cea mai importantă problemă externă, în afara unei potenţiale noi crize economice, va fi în 2016 legată de fenomenul migraţiei: „Migraţia va fi cea mai mare problemă cu care se va confrunta Europa în afara crizei economice, care se va accentua şi va pune probleme şi în relaţiile interstatale, iar tensiunile sociale vor creşte. Elementele discordante se vor accentua punând în pericol însăşi viitorul Europei unite si libera circulaţie. Tendinţele naţionaliste, excentrice se vor accentua, cu efectele negative de rigoare“.
În tot acest context, Cătălin Olteanu, director general al firmei de logistică FM România, crede că 2016 va fi despre managementul riscului: „Cât să rişti, cât să te întinzi cu prognoza? Cum vor continua conflictele din Siria şi Ucraina, ce efecte vor avea conflictele din economia mondială sau cum vor afecta acestea economia noastră? Ce alte fraude vor mai fi descoperite şi pe unde? Cum ne vor afecta? Va ajuta fenomenul electoral creşterea economică? Sau vor apărea efecte adverse la măsurile deja luate?“. Sau vor apărea efecte adverse la măsurile deja luate?“.
Retorica lui Cătălin Olteanu încearcă să contureze un cadru global de care România nu se poate desprinde, oricât de echilibrată ar fi piaţa internă. Pentru că echilibrul macroeconomic sau creşterea industriei şi a consumului sunt una, dar instabilitatea pe care o poate genera anul electoral este alta şi este internă. Adrian Crivii pune pe primul loc în topul incertitudinii „Luptele politice generate de anul electoral“, deoarece un an electoral pe fondul importantelor schimbări sociale din ultimii doi ani poate influenţa şi economia, nu numai societatea. „Este un an cu două valuri de alegeri, cele locale şi cele legislative. Fiecare an electoral a avut un impact în piaţă, istoric vorbind. Multe lucrări cu sectorul public au fost influenţate de alegeri. România vrea însă schimbare, iar 2016 s-ar putea să iasă din tipar. Electoral înseamnă mai mult decât oricând că este şansa noastră de a da putere şi semnificaţie fiecărui vot. Se întâmplă o dată la 4 ani şi, chiar dacă economic apar unele fluctuaţii, social ar trebui să devină un exerciţiu de demnitate“, crede directorul general al Policolor SA, Marius Vacaroiu. Legat de demnitatea alegerilor, tot ultimii doi ani au mai adus un val de schimbare, o dată cu forţa venită dinspre noua generaţie, care a simţit că, dacă se implică, poate influenţa rezultatul unor alegeri sau poate obţine un răspuns semnificativ la o problemă.
Eugen Voicu, director general al Certinvest, spune că „vom vedea o implicare mai mare din partea societăţii civile, pe fondul unei generaţii tinere mai vocale, cu acces la noile mijloace de comunicare capabile să propage mesaje rapid în rândul unei mase mult mai largi de oameni. Aşteptările lor se vor face mult mai auzite, iar clasa politică va trebui să ţină cont de ele“. În plus, schimbarea structurii şi a aşteptărilor celor care vor deveni masa votanţilor va pune presiune pe zona partidelor şi a modului cum acestea vor aborda alegerile.
De fapt, schimbarea socială adusă de întinerirea voturilor şi de schimbarea la faţă a politicii adusă de DNA va face ca anul electoral să nu fie dominat doar de tăieri de panglici şi de obişnuitul heirup electoral, ci mai degrabă de gestionarea unor transformări structurale pe care nici societatea, nici clasa politică nu le-au mai abordat anterior la aceste dimensiuni. „Este probabil ca schimbarea clasei politice (chiar dacă este provocată în principal de DNA) să rezulte în evoluţii imprevizibile ale opţiunilor politice. Ar trebui ca aceste alegeri să evidenţieze gradul de dezvoltare a democraţiei noastre, precum şi modul cum mediul de afaceri se va raporta la clasa politică. Dacă până acum erau suficienţi pensionarii pentru a câştiga alegerile, marele pariu va fi în 2016 pe noua generaţie“, crede Emilian Duca.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro