O SA FIE BINE: Articolele negative, alarmiste si populiste vand bine - realitate de obicei ignorata de articolele BM, care nu s-au ferit niciodata sa recunoasca rolul benefic al capitalului privat/strain in economia romaneasca, sa pledeze pentru liberalizarea pietelor si pentru interesele intreprinzatorilor. Inclusiv atunci cand a luat in discutie restrictiile administrative impuse de BNR pentru a limita creditul pentru populatie, BUSINESS Magazin a insistat, in articole de analiza ca "Viata pe datorie" sau "Devoratorii de credite", ca Romania evolueaza inevitabil spre o societate a creditului si a cardului, unde o masina de spalat schimbata cu alta la fiecare doi ani e printre cele mai clare indicii de crestere economica. Iar toate acestea au loc si trebuie sa aiba loc nu fiindca o permit sau nu guvernantii: aproape toate editorialele BM, dar si cover story-uri precum "Apel catre guvernanti", publicat in vara anului trecut, cand disputele din coalitie ajunsesera intr-un prim moment critic, au vorbit despre nevoia oamenilor de afaceri de a fi daca nu sustinuti de stat, macar lasati in pace sa duca inainte economia.

MAINE SI POIMAINE: Probabil cea mai vizibila diferentiere a BUSINESS Magazin fata de celelalte publicatii locale de business au facut-o analizele pe tema stilului de viata spre care se indreapta societatea din Romania. Aceste articole au vorbit despre felul cum globalizarea aduce aici pe rand, de la produsele ready-meal pana la self-banking, inovatiile occidentale destinate celui mai dinamic segment al societatii, compus din oameni pentru care ziua de munca se prelungeste noaptea ("Romania non-stop - Noctambulii") si pentru care traiul in viteza n-are alternativa ("Fast Forward"). Imaginea viitorului trece prin cunoasterea a ceea ce va aduce aderarea la Uniunea Europeana (cover story-uri ca "Romania in 2010" sau "Cat veti castiga in 2010"). Iar pentru companii, viitorul inseamna cunoasterea modelului dupa care evolueaza afacerile si pregatirea echipei manageriale de maine sau poimaine ("CEO de rezerva", "Cand si cum se vinde o afacere").

IT CU CORONITA: Petrolul, otelul sau supermarketurile confisca de obicei atentia presei economice. Fara sa le fi ignorat, BM a rezervat in schimb, in fiecare numar, afacerilor din IT si articolelor despre cultura digitala spatii generoase, printre cele mai generoase pe ansamblul publicatiilor economice romanesti. Pentru prima data la noi, in BUSINESS Magazin au aparut analize despre cum a schimbat e-mail-ul viata managerilor din Romania sau despre efectul pe care expunerea masiva la tehnologie il are asupra  "generatiei multitasking". Pe partea strict de business, BM a urmarit indeosebi evolutia start-up-urilor romanesti, respectiv tendinta care a facut si va face ca producatorii de soft autohtoni sa ajunga tinte de preluare pentru companii straine (Akela pentru TechTeam, UMT pentru Microsoft, IP Devel pentru Adecco, Interakt pentru Adobe Systems).

PARIUL PE CURS: "Ce-ati zice de un euro de 36.000 de lei?", suna un titlu de cover story al BM din toamna lui 2004 despre sansele de apreciere a leului pentru primavara urmatoare, in conditiile in care Guvernul construia bugetul pentru 2005 la un curs de peste 42.000 lei/euro. Estimarea din cover story-ul de atunci s-a adeverit, iar asemenea anticipari cu bataie mai lunga au inceput sa apara in BM la data fixa: in fiecare iunie si decembrie, revista publica o sinteza a previziunilor facute de bancheri si dealeri pentru urmatorul semestru in privinta cursului si a politicii monetare a autoritatilor.

ESENTIALUL DIN CULISE: BM a cultivat ideea ca deciziile importante din Romania sau miscarile de pe piata nu pot fi intelese fara "inside story"-uri periodice in lumi inchise pentru ochiul presei sau pur si simplu neexplorate. Articole ca "Batalia pentru averea SIF", "Culisele Bancii Nationale", "Cum se vinde un politician", "Culisele fuziunii HVB-Tiriac", "Garnizoana call-center" ori "Fabricantii de bani" (acesta din urma despre fondurile de investitii) au dezvaluit pentru prima data publicului fapte mai putin discutate ori complet necunoscute din zonele de business ori de putere la care s-au referit. Pentru prima oara la noi, BM a incercat sa exploreze si psihologia romanului bogat, aproximand impreuna cu cativa oameni de afaceri de la noi momentul cand acumularea de avutie incepe sa schimbe decisiv modul de gandire si raportarea personala la viitor.

ECONOMIA TINERILOR: Toate publicatiile de afaceri de la noi au ori sunt pe cale sa lanseze topuri anuale care sa ierarhizeze dupa diverse criterii evenimentele si personalitatile din lumea de business ori cu relevanta pentru ea: cei mai puternici 66 de romani, cei mai bogati 300, cei mai mari jucatori din economie, cele mai puternice 100 de femei. BUSINESS Magazin a preferat nu un top, ci un catalog cu 100 de manageri cu varsta de pana la 40 de ani, din multinationale, mari companii romanesti, dar si firme mai mici, ca sa compuna o viziune mai realista asupra viitorului economiei. Iar aceasta viziune va fi actualizata la editiile viitoare ale catalogului, ca si in articolele de peste an unde eroii acestor cataloage figureaza cu faptele lor de business. Multe dintre acestea din urma au urmarit sa-i aduca in prim-plan pe cei mai tineri milionari romani in dolari - fondatorii afacerilor din IT preluate de companii straine, oameni cu o viziune deja foarte bine articulata asupra viitorului economiei romanesti.

A CUI E LUMEA: Specificul BM nu poate fi definit fara a vorbi despre un interes mai accentuat al revistei, in raport cu alte publicatii economice, pentru evenimentele si tendintele din business-ul international ori din politica mondiala. In ciuda perceptiei ca publicul de la noi e prin definitie mai putin preocupat de ceea ce se intampla dincolo de granita atata vreme cat nu-l priveste direct, BUSINESS Magazin nu s-a ferit sa aleaga drept cover story-uri articole cu subiecte straine, cu ocazia alegerilor prezidentiale din SUA din toamna lui 2004, sau a revoltelor de strada din Franta de vara trecuta. Parteneriatul cu The New York Times, in virtutea caruia in BM apar articole de business international, a urmarit sa consolideze zona de articole pe teme externe, inclusiv prin comentariile semnate de Umberto Eco si Thomas Friedman.