Pentru editia din acest an a topului BUSINESS Magazin al celor mai mari companii private am preferat sa adancim insa ceva mai mult perspectiva, avand in vedere ca pentru un an cu o rata de crestere a PIB atipic de mica (4,1%, fata de 8,4% in 2004 si o medie de 5,7% pentru perioada 2001-2005) e nevoie de un numar mai mare de companii pentru o estimare mai clara a fortei sectorului privat in economie.

Prin urmare, avem de-a face cu doua fenomene la nivelul anul 2005, vizibile in functie de numarul de companii pe care le-am ierarhizat in functie de cifrele de afaceri devenite saptamana trecuta publice pe site-ul Ministerului de Finante. In privinta primelor 25 de companii, pe de o parte, e vizibil ca forta lor economica a crescut, atata vreme cat la o crestere a PIB mult inferioara, cum am vazut, si-au pastrat, luate impreuna, ponderea de un sfert din avutia nationala.

Mai exact, daca in 2004 era vorba de circa 25% dintr-un PIB de 59 de miliarde de euro, acum e vorba de 25,3% dintr-un PIB de 79,3 miliarde de euro. In plus, chiar in conditiile cresterii economice mai reduse, numarul marilor companii romanesti care au izbutit sa incheie anul cu o cifra de afaceri de peste un miliard de euro a crescut la cinci: pe langa SNP Petrom, Mittal Steel, Rompetrol Rafinare (Petromidia) si Metro, si Automobile Dacia a trecut si ea 2005 pragul primului miliard de euro.

Pe de alta parte, primele 100 de companii private din Romania au avut impreuna o cifra de afaceri combinata de 31,5 miliarde de euro, ceea ce inseamna aproape 40% din PIB. In conditiile in care ponderea sectorului privat in PIB a inceput sa se reduca usor incepand de anul trecut, pe seama agriculturii si a inmultirii lucrarilor de infrastructura cu bani publici, faptul ca aceste 100 de mari companii private au realizat aproape 40% din PIB dovedeste ca economia e trasa inainte totusi de capitalul privat, restul privatizarilor intamplate intre timp ori asteptate pentru acest an nefacand decat sa consolideze o tendinta inceputa de mult.

Iar aceasta reiese destul de clar din rezultatele financiare raportate de companiile respective in exercitiul fiscal trecut. Intr-un an 2005 cu crestere economica redusa la jumatate fata de anul anterior, profitul combinat al celor 100 de companii a ajuns la 1,7 miliarde de euro, fata de 536 de milioane cu un an in urma. Cat priveste cifra de afaceri, din cele 100 de companii luate in calcul, doar cinci au avut o crestere anuala a cifrei de afaceri sub 10%, pentru alte cinci cifra de afaceri a scazut fata de 2004, in timp ce restul au avut pe linie cresteri de peste 10%, in cazul a zece dintre acestea procentul fiind chiar de peste 100%. Prin urmare, ramane de imaginat ce rezultate vom avea de contabilizat la anul, avand in vedere ca prognozele de crestere a PIB pentru 2006 oscileaza intre 5% (cele mai conservatoare) si peste 7% (cele mai optimiste). Perspectiva asupra celor 100 de companii releva, apoi, care sunt exact centrele de greutate actuale ale economiei romanesti. In continuare, SNP Petrom ramane cea mai mare companie din economie, cu venituri doar cu putin sub 3 miliarde de euro, in crestere cu aproape 40% fata de 2004 - greu de ajuns din urma de combinatul Mittal Steel din Galati, cu doar 1,75 miliarde de euro, sau de Petromidia. La capitolul profit net, tot Petrom este prima, cu aproape 400 de milioane de euro, urmata de cei doi mari operatori de telefonie mobila, Orange si Mobifon, respectiv de RomTelecom. Numai ca toate companiile grupului Rompetrol - cele de distributie (Rompetrol Downstream si Rom Oil), de rafinare (Petromidia), de servicii petroliere si de produse petrochimice - au urcat in top fata de 2004, ceea ce anunta in continuare lupte interesante intre Petrom si Rompetrol. Foarte stransa ramane si lupta la varf din telefonia mobila intre Orange si Mobifon (consolidat anul acesta ca Vodafone Romania), ambele cu profituri nete de peste 200 de milioane de euro anul trecut.

Fata de topul de anul trecut, cei doi colosi, Petrom si Mittal Steel, si-au pastrat primele doua locuri, in aceeasi ordine, iar in top 10 sunt putine schimbari: Rompetrol Rafinare (Petromidia) a urcat de pe locul al patrulea pe al treilea, in locul Electrica, Automobile Dacia a sarit de pe locul al noualea pe al cincilea, iar RomTelecom a scazut de pe locul al saselea pe locul al saptelea. LukOil a intrat intre primele zece, de unde a iesit in schimb Rafo. Locul in top sau numarul de locuri castigate nu devin relevante insa decat corelate cu evolutia cifrei de afaceri si a profitului. Unele din cele mai importante cresteri ale cifrei de afaceri in euro, toate peste 100%, le-au avut anul trecut Petrotel LukOil, furnizorul de servicii de comunicatii RCS & RDS, furnizorul de produse petroliere Litasco (preluat anul acesta de LukOil), Petrom Gas (distribuitorul de gaze naturale al SNP Petrom), producatorul de zahar Agrana, furnizorul de materiale de constructii Carpatcement sau Rominserv (firma de servicii petroliere a grupului Rompetrol). In schimb, cele mai semnificative cresteri de profit net in euro, cu peste 600%, le-au avut combinatul metalurgic Mechel Campia Turzii, societatea Brau Union, acelasi Petrom Gas, furnizorul de produse petrochimice al grupului Rompetrol (Rompetrol Petrochemicals) si distribuitorul de medicamente Mediplus.

Diversitatea, ca obiect de activitate, a companiilor care anul trecut au avut cele mai mari rate de crestere sugereaza existenta unor conjuncturi de piata cu deosebire favorabile pentru ele si eventual meritele unei anumite echipe manageriale. Prin urmare, un indiciu mai clar despre cine domina economia il poate da frecventa in top a companiilor dintr-un anumit sector, indiferent de rata de crestere a cifrei lor de afaceri sau a profitului. Din acest punct de vedere, partea leului in TOP 100 BUSINESS Magazin o au trei sectoare, fiecare reprezentat de mai mult de zece companii - petrolul si gazele, productia si comertul cu bunuri de consum si materialele de constructii. Urmeaza ca pondere, cu ceva mai putin de zece companii, metalurgia si siderurgia, comunicatiile si energia, pentru ca seria prezentelor semnificative sa se incheie cu producatorii si importatorii auto (din randul carora insa, fata de topul pe 2004, a disparut Daewoo Automobile), distribuitorii de medicamente si producatorii de tigari.

O astfel de configuratie corespunde raportarilor statistice dupa care serviciile cresc in importanta in formarea PIB, economia creste in special pe baza consumului (fapt evident indeosebi in conditiile in care 2005 a fost primul an de aplicare a cotei unice de impozitare), aprecierea leului ca tendinta pe termen lung si cererea de consum stimuleaza cu precadere afacerile importatorilor, iar industria si activitatea de constructii sunt plina expansiune. Exista insa si indicii ale unor nuante in aceste evolutii: urcarea puternica a importatorului auto, Porsche Romania, care a trecut din 2004 in 2005 de pe locul 20 pana pe 14, releva o crestere a cererii pentru automobilele, tendinta ce n-a facut decat sa se accentueze ulterior, respectiv pe parcursul anului 2006. Pe de alta parte, este adevarat ca pretul ascendent al petrolului pe piata externa a permis tuturor companiilor petroliere de la noi sa-si creasca vanzarile, dar nu si sa-si creasca automat profitul, sau nu in masura asteptata de piata, diferenta facand-o aici costurile de productie. Petrom, de pilda, a consemnat anul trecut un profit net de aproape 400 de milioane de euro, ceea ce deja face din 2004 cel mai rentabil an din istoria companiei - numai ca programul de restructurare inceput dupa privatizarea cu OMV, care in 2004 a insemnat doar costuri suplimentare pentru companie, va ajunge sa se reflecte in profit abia din acest an sau la anul.

Probabil ca aceeasi situatie o vom vedea si la filialele Electrica sau Distrigaz privatizate in ultimii ani. In alte cazuri, conjunctura pietei externe a fost cea care a influentat decisiv rentabilitatea unor companii, cele mai vizibile cazuri fiind Mittal Steel Galati si Mittal Steel Roman, puternic afectate de scaderea cererii mondiale de otel.

Cele de mai sus indica un an 2005 mai curand de tranzitie. Schimbarea guvernarii si, o data cu ea, a politicilor economice au avut un impact evident in ritmul cresterii economice de ansamblu; pentru planurile de afaceri ale companiilor, avantajul creat de introducerea cotei unice a ramas singurul element stabil intr-un peisaj de incertitudine fiscala accentuata, iar aprecierea leului a sustinut exclusiv afacerile axate pe import (alaturi de restrangerea pietelor specifice, aceasta explica, in parte, caderea in top de pe locul 33 pe 61 a unui producator ca Rosko Textil, unica firma din industria textila prezenta in TOP 100, sau a producatorului de frigidere Arctic de pe 43 pe 55).

Pe de alta parte insa, faptul ca pe ansamblu, cele mai puternice 100 de companii din Romania au reusit inclusiv in acest mediu sa-si creasca afacerile, iar numarul celor cu vanzari anuale de peste un miliard de euro a sporit reflecta un grad sanatos de autonomie a sectorului privat fata de politicile economice promovate la un moment dat. In conditiile in care cresterea economica asteptata pentru 2006 se anunta spectaculoasa, iar o serie de programe de investitii si de restructurari in randul marilor companii vor incepe sa-si arate efectele, avem motive sa anticipam o editie urmatoare a acestui top cu certitudine inca mai interesanta.