Când a revenit din vacanţa de vară, la jumătatea lunii august, cancelarul german Angela Merkel a stârnit neîncredere atunci când a descris problema refugiaţilor drept o provocare mai mare decât criza din Grecia, care a dominat scena europeană în prima parte a anului 2015. Nimeni în Germania sau în restul Europei nu mai pune acum la îndoială această analiză. Merkel a cerut între timp Uniunii Europene o poziţie unită în criza refugiaţilor, iar germanilor să respingă xenofobia. Unele state membre sunt însă pe cale să îşi închidă frontierele.

Austria şi Ungaria iau măsuri de a ţine sub control refugiaţii, verifică documentele în trenuri şi reţin traficanţii de persoane. Ungaria construieşte un gard de-a lungul graniţei cu Serbia, în timp ce în Cehia şi Slovacia liderii politici spun să îşi vor apăra frontierele, sporind necesitatea ca ţările Uniunii Europene să găsească o soluţie comună pentru valul de oameni din Africa şi Orientul Mijlociu care inundă Europa.

Criza s-a acutizat în august, după ce poliţia austriacă a găsit pe autostradă un camion abandonat cu 71 de refugiaţi morţi prin sufocare, în apropierea graniţei cu Ungaria, în timp ce numărul înecaţilor în largul coastelor libiene este în creştere.

Germania se pregăteşte să primească peste 800.000 de emigranţi în acest an, dar alte ţări europene nu sunt dispuse să facă acest lucru, unele avertizând că nu vor să adăpostească musulmani.

„Dacă Europa dă greş în problema refugiaţilor, asocierea sa cu respectarea drepturilor cetăţenilor riscă să se rupă. Europa în ansamblul ei trebuie să rezolve problema, actuala situaţie nu este satisfăcătoare“, a declarat Merkel reporterilor. Ea a arătat că dreptul la azil stă la baza Constituţiei germane, iar guvernul va concepe în septembrie un pachet cuprinzător pe această temă.

„Ce mă afectează este că avem o asemenea ură şi atmosferă în această ţară. Nu există nicio scuză pentru asta“, a spus Merkel, în urma protestelor violente antiimigraţie care au avut loc în august în Germania.

Liderii europeni vor o distincţie clară între refugiaţi şi migranţii economici. Premierul francez Manuel Valls a vizitat la sfârşitul lunii august Calais, un port francez unde sunt campaţi mii de migranţi care vor să ajungă în Marea Britanie, el cerând statelor UE să împartă echitabil povara de primire a solicitanţilor de azil. El consideră că trebuie făcută o diferenţă între cei care cer azil şi migranţii economici, care trebuie să să întoarcă la casele lor. „Toţi cei veniţi, fie că solicită azil, fie oportunităţi economice, merită să fie trataţi cu demnitate. Dar trebuie să fim fermi împotriva imigraţiei ilegale, nu îi putem confunda cu solicitanţii de azil“, a subliniat Valls.

În Slovacia, vecină cu Ungaria, care ridică gardul la graniţa cu Serbia, premierul Robert Fico a spus căţara sa îi va ajuta pe cei care au nevoie de protecţie, dar că 95% sunt migranţi economici. El a adăugat că UE trebuie să preseze ţările din afara spaţiului Schengen să oprească fluxul de refugiaţi. „Nu vom susţine această nebunie a braţelor deschise, de adăpostire a tuturor, indiferent dacă sunt sau nu migranţi economici. Guvernul va proteja interesele Slovaciei şi va face o distincţie clară între imigranţii economici şi speculatori şi cei care au cu adevărat nevoie“, a avertizat Fico.

Liderii europeni trebuie să găsească un echilibru între protejarea oamenilor care fug din faţa violenţelor şi alegătorii îngrijoraţi de valul de străini. Propunerea Comisiei Europene de a stabili cote de refugiaţi pentru fiecare ţară membră nu a avut succes, în condiţiile în care majoritatea statelor au refuzat să accepte numere specifice.

În ultimele şase luni, în spaţiul Schengen au avut loc 340.000 de intrări fără documente, de trei ori mai multe decât în 2014, care la rândul său a fost un an excepţional. Miniştrii de Interne ai Uniunii Europene vor avea un summit special pe 14 septembrie pe această temă.

Mii de emigranţi care părăsesc zonele de conflict din Africa şi Orientul Mijlociu traversează Mediterana către Grecia, iar majoritatea se deplasează spre nord, prin fosta Iugoslavie. Suedia, Germania, Ungaria, Italia şi Franţa acceptă cea mai mare parte a solicitanţilor de azil dintre cele 28 de state membre ale UE.

Macedonia a declarat stare de urgenţă pe 20 august, când mii de oameni au trecut graniţa şi s-au ciocnit cu poliţia. „Problema este provocată de anunţul recent al Germaniei privind o atitudine mai flexibilă faţă de imigranţii care declară că vin din Siria. Informaţiile din presă au încurajat imigranţii ilegali“, a spus purtătorul de cuvânt al guvernului maghiar.

În acest timp, premierul ceh Bohuslav Sobotkan cere ţărilor membre ale Grupului de la Vişegrad, respectiv Cehia, Slovacia, Ungaria şi Polonia, să pună la punct un plan de criză. Preşedintele ceh Milos Zeman, care a declarat în iulie publicaţiei Blesk că nimeni nu a invitat migranţii în Europa, a cerut armatei să contribuie la protejarea frontierelor ţării.

Merkel: problema refugiaţilor, mai gravă decât criza din Grecia.

Iniţial, afirmaţia cancelarului german a fost primită cu ridicări de sprâncene, dar nimeni din Germania nu mai contestă acest punct de vedere, după ce în ultimele săptămâni o serie de evenimente au adus subiectul refugiaţilor, iniţial consideraţi o problemă a statelor din sudul Europei, în centrul atenţiei publice, notează Reuters.

În primă instanţă, Merkel a anunţat că se aşteaptă ca peste 800.000 de refugiaţi să vină în Germania în acest an, număr aproape dublu faţă de estimările de acum câteva luni. În al doilea rînd, au fost protestele de extremă dreapta împotriva refugiaţilor, în oraşul Heidanau din estul ţării, în care au fost răniţi peste 30 de poliţişti. Apoi, a fost camionul descoperit abandonat în Austria, cu 71 de refugiaţi morţi prin sufocare. Dintr-o dată, profunzimea crizei refugiaţilor a început să fie conştientizată în Germania.