De la 1 ianuarie 2020 legislaţia fiscală din România va suferi câteva modificări importante, iar firma de consultanţă şi contabilitate Contzilla.ro a făcut o trecere în revistă a celor 14 schimbări care sunt cunoscute până acum.

TVA

Începând cu anul 2020 intră în vigoare Directiva (UE) 2018/1910 a Consiliului din 4 decembrie 2018 de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce priveşte armonizarea şi simplificarea anumitor norme din sistemul taxei pe valoarea adaugată (TVA) pentru impozitarea schimburilor comerciale dintre statele membre.

Statele membre trebuie să adopte şi să publice, până la 31 decembrie 2019, actele cu putere de lege şi actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul acestor acte.

Modificările sunt legate de:

1. Stocurile la dispoziţia clientului

Se referă la situaţia în care, în momentul transportului bunurilor către alt stat membru, furnizorul cunoaşte deja identitatea persoanei care achiziţionează bunurile şi căreia îi vor fi furnizate aceste bunuri într-un stadiu ulterior, după ce acestea au sosit în statul membru de destinaţie. În prezent, această situaţie da naştere unei operaţiuni considerate livrare (în statul membru de plecare a bunurilor) şi unei operaţiuni considerate achiziţie intracomunitară (în statul membru de sosire a bunurilor), urmate de o livrare „naţională” în statul membru de sosire, şi necesită că furnizorul să fie identificat în scopuri de TVA în statul membru respectiv. Pentru a evita acest lucru, în cazul în care operaţiunile respective au loc între două persoane impozabile, astfel de tranzacţii ar trebui să fie considerate, în anumite condiţii, că dând naştere unei livrări scutite în statul membru de plecare şi unei achiziţii intracomunitare în statul membru de sosire.

2. Operaţiunile în lanţ

Se referă la livrări succesive de bunuri care fac obiectul unui singur transport intracomunitar. Transportul intracomunitar al bunurilor ar trebui să fie atribuit doar uneia dintre livrări şi numai livrarea respectivă ar trebui să beneficieze de scutirea de TVA prevăzută pentru livrările intracomunitare.

Celelalte livrări din lanţ ar trebui impozitate şi ar putea necesită identificarea în scopuri de TVA a furnizorului în statul membru de livrare. Pentru a se evita folosirea unor abordări diferite în rândul statelor membre, ceea ce ar putea duce la o impozitare dublă sau la lipsa impozitării, şi pentru a spori securitatea juridică pentru operatori, ar trebui stabilită o normă comună potrivit căreia, dacă sunt îndeplinite anumite condiţii, transportul bunurilor ar trebui atribuit unei singure livrări din cadrul lanţului de operaţiuni.

3. Scutirea aplicabilă livrărilor de bunuri

Numărul de identificare în scopuri de TVA în legătură cu scutirea aplicabilă livrărilor de bunuri în comerţul intracomunitar, se propune că includerea în Sistemul de schimb de informaţii privind TVA (VIES) a numărului de identificare în scopuri de TVA al persoanei care achiziţionează bunurile, atribuit de alt stat membru decât cel în care începe transportul bunurilor, să devină, pe lângă condiţia de transport al bunurilor în afară statului membru de livrare, o condiţie de fond pentru aplicarea scutirii, în loc să fie o cerinţă de formă.

Astfel, scutirea de TVA pentru livrările intracomunitare de bunuri se va aplica dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

A.Cod valid şi declaraţia 390 depusă corect

B. Dovadă transportului

FIRME - ONRC

4. Obligaţia înscrierii în Registrul Beneficiarilor Reali administrat de ONRC

Legea nr. 129/2019 privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care a intrat în vigoare de la dată de 21 iulie 2019) introduce o noţiune nouă – cea de BENEFICIAR REAL şi prevede obligaţia înscrierii în Registrul Beneficiarilor Reali administrat de ONRC.

Orice persoană fizică ce deţine sau controlează în cele din urmă clientul şi/sau persoană fizică în numele căruia/căreia se realizează o tranzacţie, o operaţiune sau o activitate.

În termen de 12 luni de la intrarea în vigoare Legii nr. 129/2019 (Legea a intrat în vigoare în dată de 21 iulie 2019), societăţile înmatriculate până la această dată, cu excepţia companiilor şi societăţilor naţionale, precum şi a societăţilor deţinute integral sau majoritar de stat, depun, prin grijă reprezentantului legal, spre înregistrare în Registrul Beneficiarilor Reali, ţinut de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, declaraţia sus-menţionată.

Nerespectarea de către administratorul care reprezintă societatea a obligaţiei de mai sus constituie contravenţie şi se sancţionează tot cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.

5. Eliminarea acordului vecinilor pentru firme fără activitate şi alte măsuri pentru a simplifică înfiinţarea firmelor

Un nou proiect de lege pentru modificarea legii societăţilor comerciale a fost votat şi va deveni lege.

Este vorba despre un proiect de debirocratizare a procesului de înfiinţare de firme noi.

Proiectul a trecut de Camera Deputaţilor şi urmează a fi promulgat.

Ce propune acest proiect?

1) S-au eliminat două din hârtiile inutile din procesul înregistrării sediului social.

2) S-a eliminat acordul vecinilor pentru a avea sediu social într-un apartament în care nu se desfăşoară activitate comercială. Acest lucru este valabil şi pentru cei cu profesii liberale.

3) S-a eliminat acea restricţie de a avea o singură firmă în care să poţi fi acţionar unic.

4) S-a eliminat limitarea de a avea o singură firma per cameră.

CONTABILITATE

6. Înregistrarea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor şi înregistrarea provizioanelor

Într-un proiect de ordin publicat recent de Ministerul de Finanţe se prevede şi o completare a O 1802/2014, mai exact, înregistrarea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor şi la înregistrarea provizioanelor se pot aplica şi cu ocazia raportărilor periodice întocmite potrivit legii. O asemenea metodă de recunoaştere trebuie aplicată consecvent de la o perioada de raportare la alta.

Această prevedere vine în completarea art. 51 al O 1802/2014 şi care face referire la Principiul prudenţei.

7. Fuziunea prin absorbţie – completări legislative

Într-un proiect de Ordin publicat de Ministerul de Finanţe în 19.12.2019 au fost propuse două completări la Ordinul nr. 897 din 3 august 2015 pentru aprobarea Normelor metodologice privind reflectarea în contabilitate a principalelor operaţiuni de fuziune, divizare, dizolvare şi lichidare a societăţilor, precum şi de retragere sau excludere a unor asociaţi din cadrul societăţilor.

Este vorba de două completări aplicabile în cazul fuziunii prin absorbţie astfel:

1. la întocmirea protocolului de predare-primire societatea absorbantă se asigura că societatea absorbită şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de lege, referitoare la întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare anuale, stabilite prin legea contabilităţii.

2. în cazul în care societatea absorbită există din punct de vedere legal la finele exerciţiului financiar de raportare, această are obligaţia întocmirii şi depunerii situaţiilor financiare potrivit legii. Dacă societatea aborbită este radiată în perioada cuprinsă între data la care trebuie întocmite situaţiile financiare anuale şi termenul de depunere a acestora, prevăzut de legea contabilităţii, aceste situaţii vor fi depuse înainte de încetarea existenţei societăţii absorbite.

INTRASTAT

8. Pragurile intrastate valabile în 2020

În anul 2020 se vor aplica următoarele praguri Intrastat:

900.000 lei pentru expedieri intra-UE de bunuri şi, respectiv

900.000 lei pentru introduceri intra-UE de bunuri.

Aceste praguri sunt aceleaşi cu cele de la nivelul anului 2019.

Operatorii economici care în cursul anului 2019 au efectuat schimburi de bunuri cu statele membre ale Uniunii Europene a căror valoare anuală, separat pentru cele două fluxuri, expedieri şi, respectiv, introduceri de bunuri, depăşeşte valoarea pragurilor Intrastat stabilite trebuie să completeze şi să transmită la Institutul Naţional de Statistică declaraţii statistice Intrastat începând cu luna ianuarie 2020.

Baza legală: Ordinul nr. 1827/2019 privind pragurile valorice Intrastat pentru colectarea informaţiilor statistice de comerţ întră-UE cu bunuri în anul 2020, publicat în MOF nr. 940/22.11.2019.

COTIZAŢII PROFESIONALE

9. Noile cotizaţii la CCF valabile în 2020

Pentru anul 2020 se stabilesc următoarele cotizaţii fixe la CCF:

A. în cazul persoanelor fizice şi persoanelor juridice care sunt membri ai Camerei Consultanţilor Fiscali la dată întrării în vigoare a prezenţei hotărâri:

410 lei – pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali activi;

170 lei – pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali inactivi;

250 lei – pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali asistenţi;

350 lei – pentru persoanele juridice;

B. în cazul persoanelor fizice şi persoanelor juridice care devin membri ai Camerei Consultanţilor Fiscali în anul 2020:

1.410 lei – pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali activi;

1.170 lei – pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali inactivi;

750 lei – pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali asistenţi;

2.350 lei – pentru persoanele juridice.

Cotizaţiile fixe sunt anuale şi se plătesc integral, fără a putea fi fracţionate în funcţie de momentul din an în care s-a dobândit sau s-a pierdut calitatea de membru.

Cotizaţii variabile

Membrii activi ai Camerei Consultanţilor Fiscali care desfăşoară activitate de consultanţă fiscală au şi obligaţia de plata a cotizaţiilor variabile. Cotizaţiile variabile datorate în anul 20 se calculează prin aplicarea unei cote procentuale asupra întregii valori a veniturilor obţinute din activitatea de consultanţă fiscală în anul 2019 sau a valorii acestor venituri diminuate cu sumele cedate subcontractorilor şi colaboratorilor consultanţi fiscali, dacă este cazul (baza de calcul). Cotele procentuale aplicabile pentru determinarea cotizaţiilor variabile aferente activităţii desfăşurate în anul 2019 şi datorate în anul 20 sunt următoarele:

pentru persoane fizice: o cota de 0,4%;

pentru persoane juridice:

a) la venituri realizate de până la 100.000 euro inclusiv, o cota de 0,4%;

b) la venituri realizate între 100.001 euro şi 1.000.000 euro inclusiv, o cota de 0,75%;

c) la venituri realizate de peste 1.000.000 euro, o cota de 1%.

IMPOZITARE PERSOANE FIZICE

10. Majorarea plafonului pentru obligaţia la plata CASS la persoane fizice din 2020

Creşterea salariului minim brut pe economie în 2020 la 2.230 lei (HG 935/2019) conduce la majorarea plafonului în funcţie de care persoanelor fizice ce obţin venituri non-salariale le poate reveni obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale şi asigurări sociale de sănătate întrucât aceste plafoane se determina în funcţie de nivelul salariului de baza minim brut pe ţară în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice pentru veniturile estimate.

Baza legală : Legea 227/2015-art145 (1) lit.b); art.146 (51 ); art.180.

Baza de calcul de 12 salarii (20) = 12* 2.230 lei = 26.760 lei

CASS de plata = 10%* 26.760 lei = 2.676 lei.

11. Nouă baza anuală de calcul a CAS la PFA din 2020

Modificarea salariului minim brut pe economie din 2020 la valoarea de 2.230 lei (HG 935/2019) va avea drept consecinţă modificarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente/drepturi de proprietate intelectuală întrucât venitul ales de contribuabil nu poate fi mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice privind veniturile estimate

Baza legală: Legea 227/2015 art.151

Aşadar, nouă baza (din 2020) este: 12 * 2.230 lei = 26.760 lei

Vechea baza (2019) este: 12 *2.080 lei = 24.960 lei

Creşterea salariului minim conduce la creşterea CAS la PFA cu 25% * (26.760 lei – 24.960 lei) = 450 lei

ACCIZE

12. Nivelul accizelor. Noi accize la ţigări şi carburanţi. A fost eliminată şi supraimpozitarea contractelor part-time

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legea care prevede eliminarea supraaccizei la carburanţi şi a supraimpozitării contractelor de muncă part-time. Proiectul de lege a trecut la începutul lunii decembrie de Parlament. Totodată, de la 1 ianuarie 2020 întră în vigoare un nou nivel pentru acciza la ţigarete.

Legea promulgată de preşedintele Iohannis elimină supraimpozitarea contractelor part-time şi totodată, modifică anexă din Codul fiscal privind accizele şi taxele speciale.

Astfel, pentru benzină cu plumb, 1.000 de litri va costă în 2020 - 1.948,23 lei, în 2021 - 1.948,23 lei şi în 2022 -1.948,23 lei.

Pentru benzină fără plumb, 1.000 de litri va costă în 2020 -1.656,36 lei, în 2021 -1.656,36 lei şi în 2022 -1.656,36 lei.

Preţul pentru 1.000 litri de motorină va fi 1.518,04 lei în 2020, 1.518,04 lei în 2021 şi 1.518,04 în 2022.

În general, începând cu 1 ianuarie 2020, odată cu eliminarea supraaccizei la carburanţi, românii ar trebui să plătească, în medie, cu 20 de lei mai puţîn la un plin de combustibil de 60 de litri.

Totodată, majorarea accizei la ţigarete, amânată anterior de la 1 septembrie 2019 la 1 ianuarie 2020, va întră în vigoare.

Astfel, începând cu 1 ianuarie 2020, nivelul accizei totale pentru ţigarete se va majoră de la 483,74 lei/1.000 ţigarete la 503,97 lei/1.000 ţigarete, astfel încât să fie respectate prevederile art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE privind structura şi ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat, respectiv acciza globală pe ţigarete să reprezinte cel puţîn 60% din preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum.

În 2021 şi 2022 nivelul accizei totale pentru ţigarete va creşte la 563,97 lei/1.000 de ţigarete.

De asemenea, va fi actualizată şi acciza specifică pentru ţigarete în condiţiile în care această se determină pe baza preţului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem şi al accizei totale.

Astfel, acciza specifică va fi de 386,377 lei/1.000 ţigarete, în perioada 1 ianuarie 2020 – 31 martie 2020, în creştere de la 366,147 lei/1.000 ţigarete, nivel stabilit pentru perioada 1 aprilie 2019 – 31 martie 2020.

Acciza globală pe ţigarete reprezintă în prezent 57,59% din preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum. Majorarea accizelor urmează să aducă venituri suplimentare la buget.

DEŞEURI

13. Noul procentaj mediu anual al ambalajelor reutilizabile de cel puţin 5% din totalul ambalajelor utilizate

În baza art. 11 al Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare, ”operatorii economici care introduc pe piaţă naţională produse ambalate prevăzute la art. 10 alin. (5) sunt obligaţi să aibă, începând cu data de 1 ianuarie 2020, un procentaj mediu al greutăţii ambalajelor reutilizabile din greutatea ambalajelor utilizate într-un an la introducerea pe piaţă a produselor lor, incluzând şi ambalajele luate spre închiriere de la operatorii prevăzuţi la art. 16 alin. (1) lit. d), de cel puţin 5%, dar nu mai puţin decât procentajul mediu realizat în perioada 2018-2019 şi să crească acest procentaj cu 5%, anual, până în anul 2025 inclusiv”.

Aşadar, agenţii economici care introduc pe piaţă bunuri ambalate au obligaţia începând cu 1 ianuarie 2020 să aibă un procent mediu anual al ambalajelor reutilizabile de cel puţin 5% din totalul ambalajelor utilizate la introducerea pe piaţă a produselor lor. Acest procent trebuie să crească anual cu 5% până în anul 2025.

PFA

14. Majorarea normelor de venit

Creşterea salariului minim la 2.230 lei din 2020 va avea drept consecinţă majorarea normelor de venit pentru veniturile din activităţi independente impuse pe baza normelor de venit.

Normă de venit pentru fiecare activitate desfăşurată de contribuabil nu poate fi mai mică decât salariul de baza minim brut pe ţară garantat în plata, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulţit cu 12.

Baza legală: Legea 227/2015 – art.69 alin. (3).