952 este ediţia BUSINESS Magazin pe care o răsfoiţi acum, după 20 de ani de activitate a revistei. Sunt cele mai noi pagini din cele în jur de 70.000 unde am scris despre istoria de business a României, pornind de la un deziderat ambiţios: „Vom face cea mai bună revistă de business!” (Laurenţiu Ispir, redactorul-şef de atunci al revistei).

Vă mulţumim că ne citiţi în continuare şi, celor mai mulţi dintre voi, că avem ce scrie datorită vouă. Ne găsiţi în continuare pe print, unde apărem, cu stoicism, săptămână de săptămână, dar şi în anuarele noastre, pe site-ul BUSINESS Magazin (şi pe toate canalele adiacente acestuia), în cadrul evenimentelor – fizice şi online – la emisiuni şi întâlniri de business faţă în faţă!

2004

11/2004

În prezent, inaugurarea noilor tronsoane de autostradă este un subiect fierbinte, dar kilometrii care vin în completarea reţelei de drumuri contruită la nivel naţional sunt aşteptaţi de multă vreme. „Drumul miliardelor” este unul dintre materialele de copertă realizate de BUSINESS Magazin în 2004. „Dacă oamenii primitivi îşi ridicau adăpostul lângă o apă curgătoare, omului modern îi place să-şi lege afacerea de o autrostradă, dacă i se iveşte ocazia. Un magnet lung de 415 kilometri a început deja să atragă zeci de milioane de euro în România. Vor urma alte zeci de milioane, apoi sute de milioane, apoi miliarde.” Aşa a şi fost, adevărata miză legată de dezvoltarea infrastructurii fiind investiţiile în fabrici, parcuri industriale, depozite, centre de distribuţie, ferme, benzinării, hoteluri sau magazine.

2011

333/2011

România a fost la începutul capitalismului o generoasă piaţă de desfacere care, în plus, era „flămândă” de produse şi servicii. La un moment dat, lucrurile s-au schimbat, iar în 2011 notam că toate datele oficiale arată că exportul înclină balanţa economică în direcţia bună. Pe atunci, în afară de maşini, telefoane şi produse metalice, exporturile de pe piaţa românească începeau să dezvăluie şi o faţetă mai rafinată: idei şi modele care sunt inventate, testate şi extinse pe plan local. Apoi, aceleaşi reţete sunt replicare şi în alte ţări.

2012

372/2012

În 2012, BUSINESS Magazin a prezentat o serie de materiale de copertă care analizau concepte opuse, uneori chiar antagonice. Unul dintre acestea s-a concentrat pe sfera managementului, unde orice greşeală s-a putut vedea mult mai uşor după debutul crizei, declanşată în 2008 de căderea Lehman Brothers, care a impus o serie de eficientizări şi schimbări de mentalitate. Astfel, a căpătat amploare discuţia despre calităţile managerilor şi a început să fie cu adevărat apreciată abilitatea acestora de a fi şefi buni şi constructivi. Un manager toxic aflat în fruntea unei companii livrează rezultate mai slabe, mai puţin profit, iar angajaţii sunt demotivaţi şi neproductivi. Materialul prezintă pe larg ce diferenţe există între un şef bun şi unul rău.

2014

487/2014

Care este specificul fiecărei generaţii, ce o animă, motivează, cum trebuie abordaţi şi integraţi în echipe reprezentanţii din X, Y, sau Z au fost mereu semne de întrebare pe care le-am ridicat de-a lungul anilor şi am încercat să oferim răspunsuri în paginile revistei. În 2014, generaţia Y reprezenta mai mult de o treime din forţa de muncă globală, iar acum domină piaţa muncii, societatea, finanţele, tehnologia. Cu ochii pe telefon, cu degetul pe butonul de like şi cu abordări personale, generaţia Y a schimat lumea.

2019

2021 - 807/2021

Pandemia a condus la un val de demisii, iar mulţi dintre corporatişti au ales o altă cale profesională, oferind o lecţie chiar şi managerilor care îşi răsfăţau angajaţii cu cele mai inventive beneficii, nota BUSINESS Magazin încă din 2021. Un lucru este cert: cei mai mulţi corporatişti nu vor să se întoarcă cinci zile pe săptămână la birou, iar companiile au acum abordări diferite, încercând să crească gradual prezenţa fizică la locul de muncă sau să impună ferm acest lucru.