În 2023, prăbuşirea misiunii lunare a Rusiei a arătat că principalul concurent al SUA pentru cucerirea satelitului natural al Pământului este China. Tot anul trecut, o companie privată americană a lansat în spaţiu peste 100 de rachete, propulsând ceea ce deja a devenit economia spaţială la un alt nivel. În 2024, cursa spaţială se anunţă a fi şi mai intensă.

Startupul chinez de transport spaţial LandSpace Technology intenţionează să lanseze rachete reutilizabile până în 2025, într-o abordare care oglindeşte îndeaproape pionierul american al sectorului, SpaceX, în timp ce India îşi propune să înceapă o serie de teste de zbor pentru un eventual zbor spaţial cu echipaj în 2025, scrie Nikkei. Pe 4 decembrie, India şi-a prezentat intenţia de a construi o staţie spaţială până în 2035 şi de a trimite primul indian pe Lună până în 2040.

Între timp, Japonia îşi propune să devină a cincea naţiune care aterizează cu succes un modul de aselenizare, acest lucru urmând să se întâmple în ianuarie. Japonia merge astfel pe urmele Indiei care, pe 23 august 2023, a pus pe Lună modulul de aselenizare al misiunii spaţiale Chandrayaan-3. Guvernul indian spune că a adus modulul de propulsie al Chandrayaan-3 înapoi pe orbita Pământului, în pregătirea unei posibile misiuni de aducere pe Terra a unor probe lunare.

Concurenţa în creştere vine când SpaceX a lansat aproape 100 de rachete în 2023, ridicând activitatea spaţială comercială la noi cote. Pe 2 noiembrie, CEO-ul Elon Musk a declarat într-o postare pe platforma de socializare X că serviciul de telefonie şi internet prin satelit Starlink al companiei sale a atins pragul de rentabilitate a fluxului de numerar. Serviciul se bazează pe o constelaţie de peste 5.500 de sateliţi şi oferă conexiune în bandă largă oriunde pe planetă. Serviciul a câştigat o recunoaştere mai mare după ce a ajutat forţele armate ucrainene să lupte împotriva invaziei ruse.

„Nimeni nu s-a gândit că un astfel de serviciu va fi vreodată posibil”, a spus Shogo Yakame, consultantul de afaceri la Nomura Research Institute, menţionând costurile uriaşe de construire, lansare, operare şi întreţinere a atâtor sateliţi şi dificultatea conectării cu sateliţi care se mişcă rapid pe orbita joasă a Pământului. Un serviciu similar a fost încercat de Iridium în anii 1990 şi a eşuat, a spus analistul.

„Activitatea spaţială a trecut prin mai multe etape, de la dezvoltarea vehiculelor de lansare până la utilizarea sateliţilor şi a mediului spaţial, cum ar fi în staţiile spaţiale”, a explicat Seiji Izumisawa, CEO al MHI. „Comercializarea va fi următoarea etapă”.

Pe 15 februarie, Japonia va lansa ceea ce speră să fie un concurent pentru Falcon 9 al SpaceX: racheta H3 de generaţie următoare. Tentativa planificată urmează unui eşec în zborul inaugural de pe 7 martie din cauza unei probleme electronice. MHI, antreprenorul care se ocupă de H3, spune că racheta ar trebui se potrivească cu Falcon 9 cel puţin din punct de vedere al costului, dacă nu al frecvenţei de utilizare. MHI are în vedere în acest moment şase lansări pe an.

SpaceX este furnizorul de bază pentru companiile care doresc să lanseze sateliţi după ce racheta rusă Soyuz a devenit indisponibilă în urma invaziei Ucrainei de către Rusia. Producătorii tradiţionali de rachete, cum ar fi MHI, ArianeGroup şi United Launch Alliance, s-au chinuit să introducă oferte rivale.

În 2023, SUA au efectuat 103 lansări, în comparaţie cu cele 61 ale Chinei şi cele 18 ale Rusiei, potrivit datelor de la Space-Track.org, o platformă de informaţii despre sateliţi operată de Departamentul Apărării al SUA. „SUA şi China sunt deja jucători dominanţi în spaţiul cosmic şi îşi extind dominaţia”, a declarat Atsushi Murakami, preşedintele companiei de consultanţă de afaceri Satellite Business Network. În mai, China şi-a dezvăluit viziunea de a duce astronauţi chinezi pe Lună până în 2030.