Cazul retailerului online de mobilă şi deco­raţiuni Vivre Deco, intrat în insolvenţă şi cu obligaţiunile tran­zacţionându-se la sub 10% din valoarea lor iniţială la Bursa de Valori Bucureşti, a mai adăugat un dosar, deschis de această dată de circa 40 de obligatari. Aceştia acuză societatea pentru diseminare de informaţii false şi manipulare a pieţei, plângerea penală fiind legată de raportările financiare făcute de-a lungul timpului, în special în privinţa cheltuielilor de marketing de 32 mil. lei făcute în perioada 2019-2021 şi înregistrate greşit în contabilitate. Nu ştiu dacă să acuze auditorul, partenerul de audit, brokerul, conducerea executivă sau consiliul de administraţie, pentru că, spun ei, nu li s-a răspuns la nicio întrebare.

„Plângerea nu este făcută din egoism. În primul rând, vrem să nu mai fie astfel de evaluări pe piaţă. Pe noi ne interesează să protejăm piaţa. Compania la care lucrez eu are investiţii în mai multe obligaţiuni. Nouă ne este teamă că toate obligaţiunile ar putea copia modelul oricând. Dacă poate să scape aşa ceva, piaţa de obligaţiuni din România nu mai există. Dacă ei vor spune că este legal ce se întâmplă, atunci recomandăm şi noi tuturor. Nu ştim pe cine să acuzăm pentru că nu ni s-a răspuns la nicio întrebare. Noi vrem să audă acest mesaj toate părţile implicate”, a spus Valentin Cornaciu, un obligatar Vivre şi angajat al rcor.ro, o companie specializată pe soft şi moduri de evaluare complexe care a investit la rândul ei în bondurile Vivre.

Cristian Duţescu, avocatul care reprezintă deţinătorii de obligaţiuni, a declarat pentru ZF că reprezintă 77 de obligatari şi doar o parte dintre ei s-au simţit induşi în eroare în legătură cu situaţiile financiare şi memorandumul de listare a obligaţiunilor. Acesta a înaintat plângerea, iar parchetul urmează să vadă care sunt responsabilităţile şi care este participaţia fiecăruia. „Nu vrem să acuzăm pe cineva anume”, spune el. Cheltuielile de marketing de 32 de milioane de lei nu au fost evidenţiate ca fiind cheltuieli în situaţiile financiare, ci amânate, constituindu-se un activ pentru ele.

„Din raportul privind cauzele insolvenţei făcut de administratorii judiciari rezultă care ar fi fost situaţiile financiare dacă acele cheltuieli erau înregistrate în mod corect în contabilitate. În fiecare an ar fi fost pierdere, nu ar fi fost niciun an pe profit. Este o informaţie incorectă şi o infracţiune specifică – prezentarea de informaţii inexacte – pentru care am făcut plângerea. Am solicitat să se investigheze dacă nu cumva este şi o manipulare a pieţei de capital prin diseminarea de informaţii inexacte. Nu vreau să intru în detalii tehnice, dar dacă lucrurile au fost înregistrate corect în contabilitate până în 2021, atunci în mod normal ar fi trebuit să continue înregistrarea şi să se eşaloneze cheltuiala de marketing în continuare şi să nu fie în insolvenţă Vivre. Aşadar, suntem într-o ipoteză de bancrută frauduloasă, prin înfăţişarea unor datorii inexistente. Dacă cumva nu au fost înregistrate corect în contabilitate de la bun început, atunci obligatarii au fost induşi în eroare, bazându-se că Vivre are profit. Este o chestiune logică, ori datorezi ori nu datorezi? Dacă nu datorezi şi înfăţişezi datorii care nu există, atunci e bancrută frauduloasă, pentru că ai intrat în insolvenţă şi nu mai plăteşti dobânzi. Dacă datorai de la început, înseamnă că erai pe pierdere de la început, când tu spuneai că eşti profit, deci e manipulare a pieţei”, spune avocatul pentru ZF.

ZF l-a contactat şi pe Călin Fusu, CEO şi acţionar majoritar prin fondul Neogen, care a spus că planul de restructurare a companiei trece prin toate etapele. Urmează să fie propuse alte planuri de restructurare şi speră ca acestea să fie votate, având în vedere că cele anterioare nu au trecut. Despre plângerea penală nu are cunoştinţă, dar spune că înţelege nemulţumirea oamenilor.

„Neogen este cel mai mare pierzător, deci suntem interesaţi să se lămurească lucrurile. Am investit cel mai mult în Vivre. Până în 2021 nu eu conduceam firma, dar investisem vreo 3 milioane, iar ulterior alte 3, din păcate fără mare succes. Mă îndoiesc că vor descoperi obligatarii mare lucru, dar pot să înţeleg, sunt oameni care au pierdut bani. Probabil că nu este ultima plângere şi vor mai fi şi altele, pentru că oamenii încearcă să se lămurească ce s-a întâmplat. Noi suntem super deschişi, am stat să le punem la dispoziţie informaţiile cât mai des, mai ales că Monica (Cadogan n.r.) a fost CEO până în 2022”, este o parte din mesajul lui Fusu.

Valentin Cornaciu a fost ales să vorbească în numele obligatarilor pentru că activează în domeniul auditului din 2008 încoace şi cunoaşte situaţia Vivre. El afirmă că Vivre a creat un activ fictiv de 32 mil. lei din 2019 până 2021, după care s-au dezis de plan. Pe baza cheltuielilor de promovare la Google şi alte platforme, Vivre ar fi estimat că va câştiga bani în viitor.

„Au ajuns la 32 de milioane de lei când au făcut a doua emisiune de obligaţiuni, asta a fost în aprilie, iar imediat după, în iulie, când s-a făcut următorul audit, adică după ce au luat banii investitorilor, toată lumea s-a dezis de această schemă şi activele au dispărut. Este vorba de o inginerie fiscală care trebuie să fie cunoscută şi interzisă pe viitor, pentru că altfel se va crea un precedent foarte periculos. Este o situaţie care trebuie analizată în detaliu. Dacă lucrurile rămân aşa şi instanţa nu spune nimic, adică este acceptată această practică, de mâine toată industria de audit poate să facă aceeaşi schemă, inclusiv eu care lucrez în industrie”, adaugă el.

Obligatarul subliniază faptul că activul creat nu a avut niciun correspondent, nu a avut nimic altceva în spate decât nişte estimări.

„Nu au mers în baza unui contract sau a unui abonament, au spus că o să fie nişte contracte. Vivre a spus că va vinde în următorii cinci ani, în mod egal în fiecare an. Citind mai mulţi dintre noi nu am dedus din prospect şi situaţii că acolo ar fi nişte active fictive, şi nu cheltuieli amânate. Prin această inginerie, Vivre s-a listat cu un ranking mai bun decât al României, au o dobândă mai mică decât are Guvernul României. Nimeni nu a investit în Vivre crezând că face randamente spectaculoase, ci crezând că este că este o investiţie sigură”, a mai spus el.

Cornaciu mai spune că de-a lungul timpului această practică a fost acceptată mai ales în rândul asigurătorilor, dar în momentul de faţă toate principiile contabile vor să elimine aceste posibilităţi. În asigurări, spune acesta, existau contracte pe mai mulţi ani care puteau sta la baza unor astfel de înregistrări contabile.

„Având în vedere că am un contract semnat pe o perioadă mai lungă, am voie să amân şi să creez un activ în speranţa că vor veni câştiguri. Asta era până în 2013, din 2013 s-a oprit recunoaşterea activelor în capital. Vivre nu a avut niciun contract la baza acestor predicţii, ci doar cheltuiala pe care a făcut-o cu marketingul. Vivre a recunoscut acest activ şi a spus că are profit, când de fapt avea capitaluri negative”, continuă el.

Următorul regim contabil, IFRS 17, a eliminat cu totul această practică. În 2021 IFRS 17 nu era în România, aşa că „ei sunt cumva la limită. Ce au făcut nu este explicit interzis, este cumva o ocolire”, consideră Valentin Carnaciu.

El mai spune că degeaba făcea o persoană din interiorul Vivre acest lucru, dacă altcineva din partea auditorului nu accepta. „Aici este marea problemă. Auditorii vin şi îţi promit marea cu sarea ca să lucrezi cu ei. În cazul de faţă, există inclusiv pe canalele de YouTube ale Ernst&Young reclame la Vivre, ceea ce este complet imoral şi poate chiar ilegal. Este foarte dubios să ai pe site reclamă la compania pe care o auditezi. Chiar dacă au făcut-o cei de la Vivre, auditorul nu trebuia să accepte aşa ceva”, explică el.

Pe de altă parte, Călin Fusu a spus pentru ZF că toate instituţiile statului au verificat Vivre Deco şi nu au găsit nimic în neregulă. Au venit în control ANAF, administratorii judiciari, Deloitte şi, înainte, Ernst & Young.

„Au cercetat şi nu au descoperit nimic. Toate situaţiile au fost certificate de Ernst & Young ca auditor, de Banca Transilvania ca emiţător de acţiuni, TradeVille care este emiţător de acţiuni, ANAF ca certificator de prospect de emisiune. Este foarte puţin probabil să fie descoperite active ascunse, dar este normal ca fiecare să încerce”, spune Călin Fusu.