Convorbirea telefonică dintre Trump şi Putin, a doua din fe­bruarie încoace, în care cei doi lideri mondiali au convenit ca Rusia şi Ucraina să nu-şi mai atace infrastructura energetică timp de 30 de zile nu a mai produs entuziasm la nivelul primei conversaţii, considerată un prim pas important spre negocieri pentru încetarea focului în răz­boiul din Ucraina.

Observatorii spun că preşedintele rus a obţi­nut ce a vrut, oprirea atacurilor asupra infra­structurii energetice ruseşti. Se spune că dro­nele ucrainene au distrus în ultimele luni circa 10% din capacitatea de rafinare de car­buranţi a Rusiei. Trump a propus o încetare generală a focului de 30 de zile şi nu a obţi­nut-o. Atacurile militare ruseşti asupra Kievului au continuat şi după convorbire, la fel şi cele ale armatei ucrainene, ceea ce pune sub semnul îndoielii lauda preşedintelui american că poate aduce rapid pacea.

Drept urmare, pe pieţele financiare şi de mărfuri convorbirea Trump-Putin a fost ieri doar unul din factorii care au influenţat senti­mentul investitorilor. Mult au contat apropie­rea deciziilor de politică monetară ale Rezervei Federale americane şi Băncii Angliei şi votul favorabil dat de parlamentul german unui pa­chet de cheltuieli de 1.000 de miliarde euro me­nit să dea Germaniei capacitatea de a se împo­trivi „războiului de agresiune al lui Putin con­tra Europei“, după cum a spus viitorul cancelar Friedrich Merz.

Contraintuitiv, perspectiva acestor cheltu­ieli istorice nu a impulsionat creşterea acţiuni­lor producătorilor germani din industria apără­rii. După cum a explicat un specialist în inves­tiţii pentru CNBC, „va mai dura până când vom vedea venind contracte şi implicaţiile asupra profitabilităţii companiilor“. Acţiunile Rheinmetall şi ale altor companii din industria apărării au scăzut ieri, însă aceste companii sunt de departe cei mai mari performeri pe burse de când UE îşi face planuri de reînarmare şi dezvoltare a industriei războiului.

Până când aceste planuri sunt puse în prac­tică, Uniunea Europeană trebuie să se adapte­ze la o altă mare problemă la care investitorii sunt atenţi: dezindustrializarea din cauza costu­rilor mari. Spre exemplu, criza din industria auto îi loveşte tot mai puternic pe producătorii de maşini şi componente. Audi, din Germania, a anunţat că îşi va restructura personalul cu 7.500 de angajaţi.

Gigantul auto, ale cărui vânzări globale s-au redus anul trecut cu 11%, vrea să-şi diminueze costurile cu 1,1 miliarde euro pe an, economii care se vor duce în investiţii. Managementul şi sindicatele au ajuns la un acord în această pri­vinţă. Producţia de maşini a industriei franceze a scăzut anul trecut la nivelul anilor 1960. La Stellantis, constructor auto global cu rădăcini franceze, producţia din fabricile din Franţa s-a diminuat cu 23%, potrivit Les Echos.

Producţia europeană a Stellantis s-a contractat cu 20%, în principal din cauza înjumătăţirii producţiei de maşini electrice. Francezii se aşteaptă, însă, pentru anul viitor la creştere. Dificultăţile majore sunt în industria germană în general şi în cea auto în special.

Zilele trecute şi conglomeratul industrial Siemens a anunţat reduceri de personal, 6.000 la nivel mondial, din care 2.850 în Germania. Sunt afectate mai ales diviziile de automatizare şi de încărcătoare pentru vehicule electrice. Anunţurile cu disponibilizări din industria germană şi cea europeană curg de la începutul anului. Furnizorii din industria auto germană caută salvare la boom-ul din apărare, de unde sunt speranţe să vină sute de miliarde de euro de la guvernele europene pentru reînarmare.

Planul Comisiei Europene numit „ReArm Europe“ ar putea fi baza unor cheltuieli cu apărarea în UE de 800 miliarde euro. Totuşi, nu aceasta este soluţia. Industria de apărare este mult mai mică decât sectorul auto şi nu poate absorbi decât o parte din locurile de muncă desfiinţate. Aproape 13 milioane de oameni muncesc în sectorul auto european, circa 7% din totalul angajaţilor din UE, în timp ce în sectorul de apărare lucrează doar un milion de persoane, arată Bloomberg.

Analiştii de la Barclays sunt oprimişti. Ei au majorat preţul ţintă pentru finalul anului pentru acţiunile din indicelele bursier european STOXX 600, considerând că reforma bugetară din Germania poate îmbunătăţi perspectivele de creştere pe termen lung ale regiunii. Şi cheltuielile cu apărarea ale UE, şi cele ale Germaniei sunt încurajate de deschiderea pe care preşedintele SUA Donald Trump i-o arată liderului rus Vladimir Putin şi de încercările acestuia de a pune capăt războiul pornit de Rusia contra Ucrainei forţând mâna Kievului şi împingând pe tuşă aliaţii europeni.

Pe bursele de mărfuri, un efect notabil al ultimei convorbiri dintre cei doi a fost scăderea preţurilor petrolului. Piaţa speră că un armistiţiu temporar între Rusia şi Ucraina în privinţa infrastructurii de energie va deschide calea ridicării sancţiunilor impuse de Occident petrolului rusesc, care s-ar putea adăuga ofertei de pe pieţele globale. Rusia este unul dintre cei mai mari producători de petrol ai lumii. Discuţiile dintre Trump şi Putin nu au reuşit să ţină sus rubla. În ultima vreme, moneda rusă s-a apreciat mulţumită investiţiilor străine din economia Rusiei, spun autorităţile.